S.Teresa di Gallura

back
S.Teresa di Gallura
Place: Santa Teresa di Gallura
Province: Sassari
Region: Sardegna
Number of examples: 9
Number of notebooks: 1
3The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination
3.14. The se iɖɖu construction
3.14.1. The se iɖɖu construction
Example No. 1
a.
s iɖɖu ˈdrɔmmi nɔ vˈvɛŋɡu
se lui dormi non vengo
ˈs iɖɖu initi v asˈpɛttu
se lui venite vi aspetto
ˈdi-mmi ˈs iɖɖu ˈdrɔmmi/ ˈpjoi
dimmi se lui dorme/piove
mi dumˈmandu ˈs iɖɖu (tu) ˈmaɲɲi ˈkitʃi
mi domando se lui tu mangi qui
nu sˈsɔku ˈs iɖɖu ˈmaɲɲa
non so se lui mangia
ˈs iɖɖu anˈda
se lui andare
a'.
(ˈiɖɖu) tʃi ˈkreði
lui ci crede
ˈaɟɟu ˈistu a ˈiɖɖu
ho visto a lui
minni sɔk andatu primma di iˈne iɖɖu
me ne sono andato prima di venire lui
b.
ˈm ani ˈdittu ki mˈmaɲɲi a bˈbɛɖɖu
mi hanno detto che mangi troppo
k a ppjuˈitu
che ha piovuto
ˈdi-mmi ˈkɔza ˈfai
dimmi cosa fai
mi dumˈmandu unˈd anda
mi domando dove andare
nɔ sˈsɔku undi ˈmaɲɲa
non so dove mangiare
ˈundi anˈda
dove andare

4The Object
4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive
Example No. 2
i.
si ˈdrɔmmi ˈbɛ
si dorme bene
s a sˈsɛmpri drumˈmitu ˈbɛ
si ha sempre dormito bene
ii.
a. ˈiɖɖu ˈs iði ˈzɛmpri pasˈsɛndi
lui si vede sempre passando
ˈiɖɖi ˈs iðini ˈzɛmpri pasˈsɛndi
loro si vedono sempre passando
b.
ˈiɖɖu si lu kumpaˈriɟa
lui se lo compra
c.
ˈiɖɖu si nni kumpaˈriɟa ˈtrɛ
lui se ne compra tre
d.
si li ˈðani ˈtrɔppi diˈna
si gli si danno troppi soldi
e.
ti ˈs iði ˈbɛ
ti si vede bene
f.
da ˈkitʃi vi si ˈpassa ˈbɛ
di qui ci si passa bene
h.
vi si ni ˈpɔni ˈpɔku
ci se ne mette poco

4.3. Systems of reflexive inflection
Example No. 3
mi ˈlau
ti ˈlai
si ˈlaa
tʃi laˈɛmu
vi laˈeti
si ˈlaani

4.5. The use of "ci" instead of dative in nexuses with accusative/partitive
4.5.3. The use of "ci" instead of dative in nexuses with accusative/partitive
Example No. 4
c.
li ˈðɔku ˈkissu
gli do questo
vi ˈðɔku ˈkissu
vi do questo
d.
mi llu ˈðatʃi
me lo dà
ti llu ˈðɔku
te lo do
vi llu ˈðɔku
glielo do
tʃi llu ˈðatʃi
ce lo dà
vi llu ˈðɔku
ve lo do
e.
vi ni ˈðɔku ˈðui
glie/ve ne do due
si ni ˈdani ˈtrɔppi diˈna
se ne danno troppi (di) denari
f.
vi si ˈpɔni lu ˈzali
ci si mette il sale
ˈtʃi/ ˈvi lu ˈpɔŋgu ˈeu
ce lo metto io
tʃi/vi ˈpɔŋgu ˈkistu
ci metto questo

5The Auxiliary
5.3. "Avere" with indirect reflexive
5.3.1. "Avere" with indirect reflexive
Example No. 5
a.
mi zɔku laˈatu/a
mi sono lavato/a, etc.
ti zei laˈatu/a
s ɛ llaˈatu/a
tʃi zɛmi laˈati
vi zeti laˈati
si zɔ llaˈati
a'.
m aɟɟu laˈatu li mani
mi ho lavato le mani, etc.
t ai laˈatu li mani
s a llaˈatu li ˈmani
tʃi ɛmu laˈatu li mani
v eti laˈatu li mani
s ani laˈatu li mani
d.
aɟɟu drumˈmitu
ho dormito
ˈiɖɖu ɛ vviˈnutu
lui è venuto
ˈiɖɖa ɛ vviˈnuta
lei è venuta

5.10. The existential construction and locative inaccusative constructions
Example No. 6
tʃi ˈzɔ sˈteɖɖi
ci sono bambini
ˈtʃ ɛ unu sˈteɖɖu
c'è un bambino

7Aspectual and Modal Structures
7.2. Imperative and negative imperative
Example No. 7
a.-ii.
ˈcama-lu
chiama-lo
iv.
caˈmɛmu-lu
chiamiamo-lo
v.
caˈmeti-lu
chiamate-lo
a' ii. nu lu caˈma
non lo chiamare
iv.
nu lu caˈmɛmu
non lo chiamiamo
v.
nu lu caˈmeti
non lo chiamate

8The Noun Phrase
8.1. The possessive
8.1.1. The possessive
Example No. 8
a.
la mɛ kaˈtrea
la mia sedia
li mɛ kaˈtrei
le mie sedie
la mɛ kaˈmiʒa
la mia camicia
lu mɛ/tɔˈkani
il mio/tuo cane
b.
la kaˈmiʒa ˈmea
la camicia mia
lu kani ˈmeu/ˈtoju
il cane mio/tuo

8.3. Special treatment of kinship terms
Example No. 9
ˈbabbu ˈmeu/ ˈtoju/ ˈsoju
babbo moi/tuo/suo
ˈmamma ˈmea/ ˈtoja/ ˈsoja
mamma mia/tua/sua
minˈnannu ˈmeu
nonno mio
minˈnanna ˈmea
nonna mia
mɛ fraˈteɖɖu li mɛ fraˈteɖɖi
mio fratello – i miei fratelli, etc.
tɔ fraˈteɖɖu li toi fraˈteɖɖi
sɔ fraˈteɖɖu li soi fraˈteɖɖi
ˈnɔstru fraˈteɖɖu li nɔstri fraˈteɖɖi
ˈvɔstru fraˈteɖɖu li ɔstri fraˈteɖɖi
(lu) sɔ fraˈteɖɖu
il loro fratello