Scicli Donnalucata

back
Scicli Donnalucata
Place: Scicli
Province: Ragusa
Region: Sicilia
Number of examples: 7
3The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination
3.2. Partial interrogatives introduced by the wh- conjunction
3.2.1. Partial interrogatives introduced by the wh- conjunction
Example No. 1
ku (ɛ ka) ˈvɛna?
chi è che viene?
ki ˈɛ ka ˈfai?
cosa è che fai?

3.3. Data on complementizers and their distribution
Example No. 2
a.
m anu ˈrittu ka ˈvɛna ruˈmani
mi hanno detto che viene domani
ɛ mˈmiəɟɟu ka ˈviəni ˈtu
è meglio che vieni tu
b.
ɛ kˈkiɖɖu ka ˈviru ˈsɛmbrɪ
è quello che vedo sempre
ka mi ˈcama ˈsɛmbrɪ→che mi chiama sempre
ka ttʃ aɟɟu ˈratu u ˈlibbru→che gli ho dato il libro
c.
ku ˈvɛna?
chi viene?
ˈri-mmi ku sta bbiˈniənnu
dimmi chi sta venendo
d.
ki ɛ ka ˈfai?
cosa è che fai?
ˈri-mmi ki ɛ ka ˈfai
dimmi cosa è che fai

4The Object
4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive
Example No. 3
i.
n a ssu ˈpuəʃstu si ˈrɔrma bˈbuəni
in quel posto si dorme bene
s aˈvia ddurˈmutu bˈbuəni
si aveva dormito bene
ii.
a. ˈiɖɖu si ˈvira ˈsɛmpri
lui si vede sempre
ˈiɖɖi si ˈvirunu ˈsɛmpri
loro si vedono sempre
b.
(m u kkatˈtai)
me lo comprai
c.
(mi nn akˈkattu ˈrui)
me ne compro due
d.
aˈr iɖɖu si tʃi ˈrunanu ri ˈlibbra
a lui si gli danno i libri
e.
(mi tʃi ˈviru bˈbɔna)
mi ci vedo bene
f.
ˈr issa ˈʃrata si tʃi ˈpassa bˈbuəni
da quella strada si ci passa bene
g.
si tʃi ni ˈruna ˈtruəppu
si gli ne dà troppo
h.
si tʃi ni ˈminda asˈsai
si ci ne mette molto

5The Auxiliary
5.8. Varieties with only "avere" without participle agreement.
5.8.1. Varieties with only "avere" without participle agreement.
Example No. 4
b.
aˈvia ɖɖurˈmutu / bbiˈnutu / ccaˈmatu
avevo dormito/venuto/chiamato, etc.
aˈviəutu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvia ɖɖurˈmutu / bbiˈnutu / ccaˈmatu
aˈviəumu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈviəuvu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈviəunu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
m aˈvia llaˈvatu
mi avevo lavato, etc.
t aˈviəutu laˈvatu
s aˈvia llaˈvatu
n aˈviəumu laˈvatu
v aˈviəuvu laˈvatu
s aˈviəunu laˈvatu
a:ˈvia rraˈputu
lo/la/li avevo aperto
a:ˈvia llaˈvatu
lo/la/li avevo lavato/a/i
cf.
jɛru kunˈtɛntu
ero contento, etc.
ˈjɛrutu kunˈtɛntu
jɛra kunˈtɛntu
ˈjɛrumu kunˈtɛnti
ˈjɛruvu kunˈtɛnti
ˈjɛrunu kunˈtɛnti
c.
aˈvissi rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
avessi dormito/venuto/chiamato, etc.
aˈvissutu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvissi rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvissumu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvissuvu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvissunu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
m aˈvissi laˈvatu…
mi avessi lavato

5.10. The existential construction and locative inaccusative constructions
Example No. 5
ˈtʃ ɛ m pittʃiˈriɖɖʊ
c'è un bambino
tʃi ˈsu ppittʃiˈriɖɖi / i pittʃiˈriɖɖi
ci sono bambini/ i bambini

5.11. Lexicalization of the object clitic in auxiliary contexts
Example No. 6
a.
a:ˈvia ccaˈmatu
(lo/la/li/le) avevo chiamato
a:ˈviəvutu caˈmatu
(lo/la/li/le) avevi chiamato
a:ˈvia ccaˈmatu
(lo/la/li/le) aveva chiamato
a:ˈviəumu caˈmatu
(lo/la/li/le) avevate chiamato
a:ˈviəunu caˈmatu
(lo/la/li/le) avevano chiamato
a:ˈvissi caˈmatu
(lo/la/li/le) avrei chiamato
a:ˈvissutu caˈmatu
(lo/la/li/le) avresti chiamato
m a:ˈvia dˈdatu
me (lo/la/li/le) aveva dato
t a:ˈviəumu ˈratu
te (lo/la/li/le) avevamo dato
a:ɟ a ccaˈmari
(lo/la/li/le) ho da chiamare, etc.
a: ccaˈmari
a: ccaˈmari
a:m a ccaˈmari
a:t a ccaˈmari
a:n a ccaˈmari
a:ˈvia a ccaˈmari
(lo/la/li/le) avevo da chiamare, etc.
a:ˈviəutu a ccaˈmari
a:ˈvia a ccaˈmari
a:ˈviəumu a ccaˈmari
a:ˈviəuvu a ccaˈmari
a:ˈviəunu a ccaˈmari
aˈ. nu ll aˈvia ccaˈmatu
non lo/la/li/le avevo chiamato
nu ll aˈviəvutu caˈmatu
non lo/la/li/le avevi chiamato
nu ll aˈvia ccaˈmatu
non lo/la/li/le aveva chiamato
nu ll aˈviəunu caˈmatu
non lo/la/li/le avevano chiamato
nunn aˈvia ccaˈmatu a nˈnuɖɖu
non avevo chiamato (a) nessuno
nunn aˈviəunu caˈmatu a nˈnuɖɖu
non avevano chiamato (a) nessuno
nu ll aˈvissi caˈmatu
non lo/la/li/le avrei chiamato
nu ll aˈvissutu caˈmatu
non lo/la/li/le avresti chiamato
nunn aˈvissi caˈmatu a nˈnuɖɖu
non avrei chiamato (a) nessuno
nu mm aˈvia dˈdatu
non me (lo) aveva dato
nun t a:ˈviəumu ˈratu
non te (lo) avevamo dato
nu ll aɟ a ccaˈmari
non lo/la/li/le ho da chiamare
nu ll a: ccaˈmari
non lo/la/li/le hai da chiamare
nu ll a: ccaˈmari
non lo/la/li/le ha da chiamare
nu ll am a ccaˈmari
non lo/la/li/le abbiamo da chiamare
nu ll an a ccaˈmari
non lo/la/li/le hanno da chiamare
nu ll aˈvia a ccaˈmari
non lo/la/li/le avevo da chiamare
nu ll aˈviəunu a ccaˈmari
non lo/la/li/le avevamo da chiamare
b.
m aˈvia ccaˈmatu
mi aveva chiamato
m:ˈviəuvu caˈmatu
mi avevavte chiamato
ˈv aˈviəunu caˈmatu
vi avevano chiamato
t aɟ a ccaˈmari
ti ho da chiamare
m at accaˈmari
mi avete da chiamare
ˈm an a ccaˈmari
mi hanno da chiamare
t aˈvia a ccaˈmari
ti avevo da chiamare
m aˈvia a ccamari
mi aveva da chiamare
m aˈviəunu a ccaˈmari
mi avevano da chiamare
b'.
nu mm aˈvia ccaˈmatu
non mi aveva chiamato
nun t aɟ a ccaˈmari
non ti ho da chiamare
nu mˈm an a ccamari
non mi hanno da chiamare
nu mm aˈvia a ccaˈmari
non mi aveva da chiamare
c.
ˈiɖɖu mi ˈcama
lui mi chiama
u:/ a:/ i: ˈcama
lo/la/li/le chiama
u/ a fˈfiənnu
lo/ la offendo
u/ i ffinˈnimu
lo/ li offendiamo
afˈfinnimu a tˈtutti
offendiamo (a) tutti
afˈfɛnna-lu/la
offendi-lo/la
c'.
nu mmi ˈcama
non mi chiama
nu llu/lla/lli ˈcama
non lo/la/li/le chiama
nu llu/lla fˈfiənnu
non lo/la offendo
nu llu/lli ffinˈnimu
non lo/li offendiamo
nunn affinˈnimu a ˈnuɖɖu
non offendiamo (a) nessuno
d.
(tʃi) ˈl aɟɟu
(ce) lo/la/li/le ho, etc.
(tʃi) ˈl ai
(tʃi) ˈl a
(tʃi) l aˈvimu
(tʃi) l aˈviti
(tʃi) ˈl anu
(tʃi) l aˈvia
(ce) lo/la/li/le avevo
(tʃi) l aˈviəunu
(ce) lo/la/li/le avevano
dˈ. nuɲ tʃi ˈl aɟɟu
non ce lo/la/li/le ho
nuɲ tʃi ˈl a
non ce lo/la/li/le ha
nu lˈl a
non lo/la/li/le ha
nu lˈl anu
non lo/la/li/le hanno
nu ll aˈviəunu
non lo/la/li/le avevano

6Negation and Adverbs
6.6. Interactions of negation with object clitics
6.6.2. Interactions of negation with object clitics
Example No. 7
u:/ a:/ i: ˈcama
lo/ la/ li-le chiama
nu llu:/ lla:/ li: ˈcama
non lo/ la/ li-le chiama