| Scicli Donnalucata | |
| 3 | The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination 3.2. Partial interrogatives introduced by the wh- conjunction 3.2.1. Partial interrogatives introduced by the wh- conjunction Example No. 1 3.3. Data on complementizers and their distributionku (ɛ ka) ˈvɛna? chi è che viene?
ki ˈɛ ka ˈfai? cosa è che fai? Example No. 2 a. m anu ˈrittu ka ˈvɛna ruˈmanimi hanno detto che viene domani
ɛ mˈmiəɟɟu ka ˈviəni ˈtu è meglio che vieni tu
b. ɛ kˈkiɖɖu ka ˈviru ˈsɛmbrɪè quello che vedo sempre
ka mi ˈcama ˈsɛmbrɪ→che mi chiama sempre
ka ttʃ aɟɟu ˈratu u ˈlibbru→che gli ho dato il libro
c. ku ˈvɛna?chi viene?
ˈri-mmi ku sta bbiˈniənnu dimmi chi sta venendo
d. ki ɛ ka ˈfai?cosa è che fai?
ˈri-mmi ki ɛ ka ˈfai dimmi cosa è che fai |
| 4 | The Object 4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive Example No. 3 i. n a ssu ˈpuəʃstu si ˈrɔrma bˈbuəniin quel posto si dorme bene
s aˈvia ddurˈmutu bˈbuəni si aveva dormito bene
ii. a. ˈiɖɖu si ˈvira ˈsɛmprilui si vede sempre
ˈiɖɖi si ˈvirunu ˈsɛmpri loro si vedono sempre
b. (m u kkatˈtai)me lo comprai
c. (mi nn akˈkattu ˈrui)me ne compro due
d. aˈr iɖɖu si tʃi ˈrunanu ri ˈlibbraa lui si gli danno i libri
e. (mi tʃi ˈviru bˈbɔna)mi ci vedo bene
f. ˈr issa ˈʃrata si tʃi ˈpassa bˈbuənida quella strada si ci passa bene
g. si tʃi ni ˈruna ˈtruəppusi gli ne dà troppo
h. si tʃi ni ˈminda asˈsaisi ci ne mette molto |
| 5 | The Auxiliary 5.8. Varieties with only "avere" without participle agreement. 5.8.1. Varieties with only "avere" without participle agreement. Example No. 4 5.10. The existential construction and locative inaccusative constructionsb. aˈvia ɖɖurˈmutu / bbiˈnutu / ccaˈmatuavevo dormito/venuto/chiamato, etc.
aˈviəutu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvia ɖɖurˈmutu / bbiˈnutu / ccaˈmatu
aˈviəumu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈviəuvu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈviəunu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
m aˈvia llaˈvatu mi avevo lavato, etc.
t aˈviəutu laˈvatu
s aˈvia llaˈvatu
n aˈviəumu laˈvatu
v aˈviəuvu laˈvatu
s aˈviəunu laˈvatu
a:ˈvia rraˈputu lo/la/li avevo aperto
a:ˈvia llaˈvatu lo/la/li avevo lavato/a/i
cf. jɛru kunˈtɛntuero contento, etc.
ˈjɛrutu kunˈtɛntu
jɛra kunˈtɛntu
ˈjɛrumu kunˈtɛnti
ˈjɛruvu kunˈtɛnti
ˈjɛrunu kunˈtɛnti
c. aˈvissi rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatuavessi dormito/venuto/chiamato, etc.
aˈvissutu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvissi rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvissumu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvissuvu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
aˈvissunu rurˈmutu / viˈnutu / caˈmatu
m aˈvissi laˈvatu… mi avessi lavato Example No. 5 5.11. Lexicalization of the object clitic in auxiliary contextsˈtʃ ɛ m pittʃiˈriɖɖʊ c'è un bambino
tʃi ˈsu ppittʃiˈriɖɖi / i pittʃiˈriɖɖi ci sono bambini/ i bambini Example No. 6 a. a:ˈvia ccaˈmatu(lo/la/li/le) avevo chiamato
a:ˈviəvutu caˈmatu (lo/la/li/le) avevi chiamato
a:ˈvia ccaˈmatu (lo/la/li/le) aveva chiamato
a:ˈviəumu caˈmatu (lo/la/li/le) avevate chiamato
a:ˈviəunu caˈmatu (lo/la/li/le) avevano chiamato
a:ˈvissi caˈmatu (lo/la/li/le) avrei chiamato
a:ˈvissutu caˈmatu (lo/la/li/le) avresti chiamato
m a:ˈvia dˈdatu me (lo/la/li/le) aveva dato
t a:ˈviəumu ˈratu te (lo/la/li/le) avevamo dato
a:ɟ a ccaˈmari (lo/la/li/le) ho da chiamare, etc.
a: ccaˈmari
a: ccaˈmari
a:m a ccaˈmari
a:t a ccaˈmari
a:n a ccaˈmari
a:ˈvia a ccaˈmari (lo/la/li/le) avevo da chiamare, etc.
a:ˈviəutu a ccaˈmari
a:ˈvia a ccaˈmari
a:ˈviəumu a ccaˈmari
a:ˈviəuvu a ccaˈmari
a:ˈviəunu a ccaˈmari
aˈ. nu ll aˈvia ccaˈmatu non lo/la/li/le avevo chiamato
nu ll aˈviəvutu caˈmatu non lo/la/li/le avevi chiamato
nu ll aˈvia ccaˈmatu non lo/la/li/le aveva chiamato
nu ll aˈviəunu caˈmatu non lo/la/li/le avevano chiamato
nunn aˈvia ccaˈmatu a nˈnuɖɖu non avevo chiamato (a) nessuno
nunn aˈviəunu caˈmatu a nˈnuɖɖu non avevano chiamato (a) nessuno
nu ll aˈvissi caˈmatu non lo/la/li/le avrei chiamato
nu ll aˈvissutu caˈmatu non lo/la/li/le avresti chiamato
nunn aˈvissi caˈmatu a nˈnuɖɖu non avrei chiamato (a) nessuno
nu mm aˈvia dˈdatu non me (lo) aveva dato
nun t a:ˈviəumu ˈratu non te (lo) avevamo dato
nu ll aɟ a ccaˈmari non lo/la/li/le ho da chiamare
nu ll a: ccaˈmari non lo/la/li/le hai da chiamare
nu ll a: ccaˈmari non lo/la/li/le ha da chiamare
nu ll am a ccaˈmari non lo/la/li/le abbiamo da chiamare
nu ll an a ccaˈmari non lo/la/li/le hanno da chiamare
nu ll aˈvia a ccaˈmari non lo/la/li/le avevo da chiamare
nu ll aˈviəunu a ccaˈmari non lo/la/li/le avevamo da chiamare
b. m aˈvia ccaˈmatumi aveva chiamato
m:ˈviəuvu caˈmatu mi avevavte chiamato
ˈv aˈviəunu caˈmatu vi avevano chiamato
t aɟ a ccaˈmari ti ho da chiamare
m at accaˈmari mi avete da chiamare
ˈm an a ccaˈmari mi hanno da chiamare
t aˈvia a ccaˈmari ti avevo da chiamare
m aˈvia a ccamari mi aveva da chiamare
m aˈviəunu a ccaˈmari mi avevano da chiamare
b'. nu mm aˈvia ccaˈmatunon mi aveva chiamato
nun t aɟ a ccaˈmari non ti ho da chiamare
nu mˈm an a ccamari non mi hanno da chiamare
nu mm aˈvia a ccaˈmari non mi aveva da chiamare
c. ˈiɖɖu mi ˈcamalui mi chiama
u:/ a:/ i: ˈcama lo/la/li/le chiama
u/ a fˈfiənnu lo/ la offendo
u/ i ffinˈnimu lo/ li offendiamo
afˈfinnimu a tˈtutti offendiamo (a) tutti
afˈfɛnna-lu/la offendi-lo/la
c'. nu mmi ˈcamanon mi chiama
nu llu/lla/lli ˈcama non lo/la/li/le chiama
nu llu/lla fˈfiənnu non lo/la offendo
nu llu/lli ffinˈnimu non lo/li offendiamo
nunn affinˈnimu a ˈnuɖɖu non offendiamo (a) nessuno
d. (tʃi) ˈl aɟɟu(ce) lo/la/li/le ho, etc.
(tʃi) ˈl ai
(tʃi) ˈl a
(tʃi) l aˈvimu
(tʃi) l aˈviti
(tʃi) ˈl anu
(tʃi) l aˈvia (ce) lo/la/li/le avevo
(tʃi) l aˈviəunu (ce) lo/la/li/le avevano
dˈ. nuɲ tʃi ˈl aɟɟu non ce lo/la/li/le ho
nuɲ tʃi ˈl a non ce lo/la/li/le ha
nu lˈl a non lo/la/li/le ha
nu lˈl anu non lo/la/li/le hanno
nu ll aˈviəunu non lo/la/li/le avevano |
| 6 | Negation and Adverbs 6.6. Interactions of negation with object clitics 6.6.2. Interactions of negation with object clitics Example No. 7 u:/ a:/ i: ˈcama lo/ la/ li-le chiama
nu llu:/ lla:/ li: ˈcama non lo/ la/ li-le chiama |