Belmonte Mezzagno

back
Belmonte Mezzagno
Place: Belmonte Mezzagno
Province: Palermo
Region: Sicilia
Number of examples: 16
Number of notebooks: 1
2The Subject
2.8. Verb inflection
Example No. 1
maɲˈtʃava-vu
mangiavate
maɲˈtʃastə-vu
mangiaste

2.8.1. Verb inflection in the third person
Example No. 2
a.
ˈmaɲtʃu
mangio, etc.
ˈmaɲtʃə
ˈmaɲtʃa
maɲˈtʃamu
maɲˈtʃatə
ˈmaɲtʃanu

2.8.2. Common lexicalizations of multiple forms in the paradigm
Example No. 3
a.
maɲˈtʃava
mangiavo, etc.
maɲˈtʃava
maɲˈtʃava
maɲˈtʃavamu
maɲˈtʃavavu
maɲˈtʃavanu
rurˈmia
dormivo, etc.
rurˈmia
rurˈmia
rurˈmiamu
rurˈmiavu
rurˈmianu

3The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination
3.3. Data on complementizers and their distribution
Example No. 4
a.
mə ˈrissiru ka ˈvɛnə ruˈmanə
mi dissero che viene domani
ɛ mˈmɛɟɟʊ ka tu ˈvɛnə
è meglio che tu vieni
b.
ˈsunnu ˈkiɖɖi ka mi ˈcamənu ˈsɛmbrə
sono quelli che mi chiamano sempre
c.
ku ˈvɛnə?
chi viene?
un ˈsattʃu a kku caˈmarə
non so (a) chi chiamare
un ˈsattʃu ku ˈvɛnə
non so chi viene
d.
ki ʃta faˈʃɛnnu?
che stai facendo?
un ˈsattʃu ki fˈfannu
non so che fanno
un ˈsattʃu ki fˈfarə
non so che fare
e.
ki kkamˈmisa ˈvɔ?
che camicia vuoi?
ki lˈlibbru ˈlɛddʒə?
che libro leggi?
ku kˈki u ˈfa?
con che lo fai?

4The Object
4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive
Example No. 5
i.
sə ˈrɔrmə bˈbɔnʊ
si dorme bene
ii.
a. ˈiɖɖu sə ˈvittə ˈsɛmprə pasˈsarə
lui si vide sempre passare
ˈiɖɖi sə ˈvirənu ˈsɛmprə pasˈsarə
loro si vedono sempre passare
b.
s akkatta
se lo compra
d.
si ttʃi ˈritʃə rakkuɖˈɖi
si gli dice così
g.
si ttʃi nnə ˈritʃə asˈsai
si gli ne dice molte

4.3. Systems of reflexive inflection
Example No. 6
m asˈsɛttu
t asˈsɛttə
s asˈsɛtta
n assətˈtamu
v assətˈtatə
s asˈsɛttənu

4.4. Coincidence of dative and locative in the same form
4.4.4. Coincidence of dative and locative in the same form
Example No. 7
b.
(un) u/ a/ i ˈvirənu
(non) lo/la/li vedono
nnə ˈpiɟɟu ˈuna
ne prendo una
l avia ˈvistu
l'avevo visto/a/i/e
ˈcama-lu/la/li
chiamalo/la/li
tə ˈrissi rə ˈfa-llu
ti dissi di farlo
c.
mə ˈrunanu sta ˈkɔsa
mi danno questa cosa, etc.
tə ˈrunanu sta ˈkɔsa
tʃə ˈrunanu sta ˈkɔsa
nə ˈrunanu sta ˈkɔsa
və ˈrunanu sta ˈkɔsa
d.
m u/ a/ i ˈrunanu
me lo/la/li danno, etc.
t u/ a/ i ˈrunanu
tʃ u/ a/ i ˈrunanu
n u/ a/ i ˈrunanu
v u/ a/ i ˈrunanu
ra-mˈm-illu/illa/illə
dammelo/la/li
pɔrta-ˈm-illu
portamelo
tə ˈrissi rə ˈrarə-tˈtʃ-illu
ti dissi di darglielo
u mm u/ a/ i ˈrarə
non me lo/la/li dare
e.
mə nnə ˈrunanu ˈrui
me ne danno due, etc.
tə nnə ˈrunanu ˈrui
tʃə nnə ˈrunanu ˈrui
nə nnə ˈrunanu ˈrui
f.
tʃ u ˈmɛttu
ce lo metto
tʃə ˈmɛttu ˈkistu
ci metto questo

5The Auxiliary
5.8. Varieties with only "avere" without participle agreement.
5.8.1. Varieties with only "avere" without participle agreement.
Example No. 8
b.
aˈvia vəˈnutu/ rurˈmutu
avevo venuto/dormito, etc.
aˈvijə vəˈnutu/ rurˈmutu
aˈvia vəˈnutu/ rurˈmutu
aˈviamu vəˈnutu/ rurˈmutu
aˈviavu vəˈnutu/ rurˈmutu
aˈvianu vəˈnutu/ rurˈmutu
m aˈvia laˈvatu
mi avevo lavato, etc.
t aˈviə laˈvatu
s aˈvia laˈvatu
n aˈviamu laˈvatu
v aˈviavu laˈvatu
s aˈvianu laˈvatu
l avia raˈputu
la/ lo avevo aperto
l aˈviamu caˈmatu
lo/la/li avevamo chiamato/a/i
cf.
ɛra kunˈtɛntu
ero contento
fuvu kunˈtɛntu
fui contento, etc.
fuʃtə kunˈtɛntu
fɔru kunˈtɛntə…
c.
ˈiɖɖa aˈvissi viˈnutu
lei avesse venuto

6Negation and Adverbs
6.3. Aspectual and temporal adverbs
6.3.2. Aspectual and temporal adverbs
Example No. 9
b.
rurˈmi bˈbɔnu/ bˈbɔna
dormì buono/ buona (=bene)
rurˈmɛru bˈbɔnə
dormirono buoni-e

6.4. Position of sentential negation adverb with respect to the infinitive
Example No. 10
tə ˈrissi rə un u ˈfarə
ti dissi di non lo fare

7Aspectual and Modal Structures
7.1. Position of the object clitic with the infinitive
Example No. 11
a.
tə ˈrissi rə ˈfa-llu
ti dissi di farlo
rə un u ˈfarə→di non lo fare
b.
mɛɟɟu rarə-ˈtʃ-illu/ un tʃ u ˈrarə
meglio darce(=glie)lo/ non ce(=glie)lo dare
d.
ˈvinni pə vəˈri-llu
venni per veder-lo
pə ddarə-ˈtʃ-illu→per darglielo
mi nˈn ivu p unn u ˈvirərə
me ne andai per non lo vedere
p un darə-ˈtʃ-illu→per non darglielo
p un t u ˈrari→per non te lo dare
e.
un t u ˈvɔɟɟu ˈrari
(non) te lo voglio dare

7.2. Imperative and negative imperative
Example No. 12
a.-ii.
ˈcama a ˈiɖɖu
chiama a quello
ˈcama-lu/la/lə/mə
chiama-lo/la/li/mi
ra-mˈm-illu/-illa/-illə
da-mme-lo/la/li-le
ra-mˈm-innə ˈunu
da-mme-ne uno
iv.
caˈmamu a ˈiɖɖu
chiamiamo a lui
caˈmamu-lu/la/lə
chiamiamo-lo/la/li-le
ramu-ˈtʃ-illu/-illa-illə
diamo-ce(=glie)-lo/la/li-le
v.
caˈmatə-lu/la/lə/mə
chiamate-lo/la/li-le/mi
ratə-ˈm- illu/-illa/-illə
date-ce(=glie)-lo/la/li-le
a' ii. un u/a/i/mə caˈmarə
non lo/ la/li mi chiamare
u mm u ˈrarə
non me lo dare
iv.
un u caˈmamu
non lo chiamiamo
uɲ tʃ u/a/i ˈramu
non ce(=glie)-lo diamo
v.
un u caˈmatə
non lo chiamate
u mm u/a/i ˈratə
non me lo/ la/ li-le date
b.
u/ a/ i ˈvirənu
lo/ la/ li vedono
mə/ tə ˈvirənu
mi/ ti vedono
m u/a/i ˈrunanu
me lo/ la/ li danno

7.3. Accent reassignment in imperative-enclitic sequences
7.3.1. Accent reassignment in imperative-enclitic sequences
Example No. 13
b.-ii.
ˈcama-lu/la/lə/mə
chiama-lo/la/li/mi
iv.
caˈmamu-lu/la/lə
chiamiamo-lo/la/li-le
v.
caˈmatə-lu/la/lə/mə
chiamate-lo/la/li-le/mi
c.-ii.
ra-mˈm-illu/-illa/-illə
da-mme-lo/la/li-le
ra-mˈm-innə ˈunu
da-mme-ne uno
iv.
ramu-ˈtʃ-illu/-illa-illə
diamo-ce(=glie)-lo/la/li-le
v.
ratə-ˈm- illu/-illa/-illə
date-ce(=glie)-lo/la/li-le
cf.
u/ a/ i ˈvirənu
lo/ la/ li vedono
mə/ tə ˈvirənu
mi/ ti vedono
m u/a/i ˈrunanu
me lo/ la/ li danno

Example No. 14
ˈvinni pə vəˈri-llu
venni per veder-lo
ˈvinnɪ pə ddarə-ˈt-illu
venni per dare-ti-lo
pə ddarə-ˈtʃ-illu→per dare-ci(=gli)-lo
tə ˈrissɪ rə rarə-ˈtʃ-illu
ti dissi di dare-ci(=gli)-lo
r un darə-ˈtʃ-illu→di non dare-ci(=gli)-lo
tə ˈrissi rə ˈfa-llu
ti dissi di farlo
mɛɟɟu rarə-ˈtʃ-illu
meglio darce(=glie)lo
ˈvinni pə vəˈri-llu
venni per veder-lo
pə ddarə-ˈtʃ-illu
per darglielo
mi nˈn ivu p un darə-ˈtʃ-illu
me ne andai per non darglielo

8The Noun Phrase
8.1. The possessive
8.1.1. The possessive
Example No. 15
u mɛ/tɔ/ sɔ ˈkanɛ i mɛ/tɔ/ sɔ ˈkanə
il mio/tuo/suo cane
u ˈnɔʃʃru/ vɔʃʃru/sɔ ˈkanɛ i ˈnɔʃʃrə/ vɔʃʃrə/ sɔ ˈkanə
il nostro/vostro/loro cane
a mɛ/ tɔ/ sɔ kamˈmisa i mɛ/ tɔ/ sɔ kamˈmisə
la mia/tua/sua camicia
a nɔʃʃra/ vɔʃʃra/ sɔ kamˈmisa i nɔʃʃrə/ vɔʃʃrə/sɔ kamˈmisə
la nostra/vostra/loro camicia

8.3. Special treatment of kinship terms
Example No. 16
mɛ/ tɔ/ sɔ ˈpaʈrɛ
mio/tuo/suo padre
mɛ/ tɔ/ sɔ ˈmaʈrɛ
mia/tua/sua madre
mɛ ˈfiɟɟu i mɛ ˈfiɟɟi
mio figlio – i miei figli, etc.
tɔ ˈfiɟɟu i tɔ ˈfiɟɟi
sɔ ˈfiɟɟu i sɔ ˈfiɟɟi
nɔʃru ˈfiɟɟu i nɔʃrə ˈfiɟɟi
vɔʃru ˈfiɟɟu i vɔʃrə ˈfiɟɟi
sɔ ˈfiɟɟu i sɔ ˈfiɟɟi
mɛ ˈfiɟɟa i mɛ ˈfiɟɟi
mia figlia – le mie figlie, etc.
tɔ ˈfiɟɟa i tɔ ˈfiɟɟi
sɔ ˈfiɟɟa i sɔ ˈfiɟɟi
nɔʃra ˈfiɟɟa
vɔʃra ˈfiɟɟa
sɔ ˈfiɟɟa