| Belmonte Mezzagno | |
|
Place: Belmonte Mezzagno Province: Palermo Region: Sicilia Number of examples: 16 Number of notebooks: 1 | |
| 2 | The Subject 2.8. Verb inflection Example No. 1 2.8.1. Verb inflection in the third personmaɲˈtʃava-vu mangiavate
maɲˈtʃastə-vu mangiaste Example No. 2 2.8.2. Common lexicalizations of multiple forms in the paradigma. ˈmaɲtʃumangio, etc.
ˈmaɲtʃə
ˈmaɲtʃa
maɲˈtʃamu
maɲˈtʃatə
ˈmaɲtʃanu Example No. 3 a. maɲˈtʃavamangiavo, etc.
maɲˈtʃava
maɲˈtʃava
maɲˈtʃavamu
maɲˈtʃavavu
maɲˈtʃavanu
rurˈmia dormivo, etc.
rurˈmia
rurˈmia
rurˈmiamu
rurˈmiavu
rurˈmianu |
| 3 | The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination 3.3. Data on complementizers and their distribution Example No. 4 a. mə ˈrissiru ka ˈvɛnə ruˈmanəmi dissero che viene domani
ɛ mˈmɛɟɟʊ ka tu ˈvɛnə è meglio che tu vieni
b. ˈsunnu ˈkiɖɖi ka mi ˈcamənu ˈsɛmbrəsono quelli che mi chiamano sempre
c. ku ˈvɛnə?chi viene?
un ˈsattʃu a kku caˈmarə non so (a) chi chiamare
un ˈsattʃu ku ˈvɛnə non so chi viene
d. ki ʃta faˈʃɛnnu?che stai facendo?
un ˈsattʃu ki fˈfannu non so che fanno
un ˈsattʃu ki fˈfarə non so che fare
e. ki kkamˈmisa ˈvɔ?che camicia vuoi?
ki lˈlibbru ˈlɛddʒə? che libro leggi?
ku kˈki u ˈfa? con che lo fai? |
| 4 | The Object 4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive Example No. 5 4.3. Systems of reflexive inflectioni. sə ˈrɔrmə bˈbɔnʊsi dorme bene
ii. a. ˈiɖɖu sə ˈvittə ˈsɛmprə pasˈsarəlui si vide sempre passare
ˈiɖɖi sə ˈvirənu ˈsɛmprə pasˈsarə loro si vedono sempre passare
b. s akkattase lo compra
d. si ttʃi ˈritʃə rakkuɖˈɖisi gli dice così
g. si ttʃi nnə ˈritʃə asˈsaisi gli ne dice molte Example No. 6 4.4. Coincidence of dative and locative in the same formm asˈsɛttu
t asˈsɛttə
s asˈsɛtta
n assətˈtamu
v assətˈtatə
s asˈsɛttənu 4.4.4. Coincidence of dative and locative in the same form Example No. 7 b. (un) u/ a/ i ˈvirənu(non) lo/la/li vedono
nnə ˈpiɟɟu ˈuna ne prendo una
l avia ˈvistu l'avevo visto/a/i/e
ˈcama-lu/la/li chiamalo/la/li
tə ˈrissi rə ˈfa-llu ti dissi di farlo
c. mə ˈrunanu sta ˈkɔsami danno questa cosa, etc.
tə ˈrunanu sta ˈkɔsa
tʃə ˈrunanu sta ˈkɔsa
nə ˈrunanu sta ˈkɔsa
və ˈrunanu sta ˈkɔsa
d. m u/ a/ i ˈrunanume lo/la/li danno, etc.
t u/ a/ i ˈrunanu
tʃ u/ a/ i ˈrunanu
n u/ a/ i ˈrunanu
v u/ a/ i ˈrunanu
ra-mˈm-illu/illa/illə dammelo/la/li
pɔrta-ˈm-illu portamelo
tə ˈrissi rə ˈrarə-tˈtʃ-illu ti dissi di darglielo
u mm u/ a/ i ˈrarə non me lo/la/li dare
e. mə nnə ˈrunanu ˈruime ne danno due, etc.
tə nnə ˈrunanu ˈrui
tʃə nnə ˈrunanu ˈrui
nə nnə ˈrunanu ˈrui
f. tʃ u ˈmɛttuce lo metto
tʃə ˈmɛttu ˈkistu ci metto questo |
| 5 | The Auxiliary 5.8. Varieties with only "avere" without participle agreement. 5.8.1. Varieties with only "avere" without participle agreement. Example No. 8 b. aˈvia vəˈnutu/ rurˈmutuavevo venuto/dormito, etc.
aˈvijə vəˈnutu/ rurˈmutu
aˈvia vəˈnutu/ rurˈmutu
aˈviamu vəˈnutu/ rurˈmutu
aˈviavu vəˈnutu/ rurˈmutu
aˈvianu vəˈnutu/ rurˈmutu
m aˈvia laˈvatu mi avevo lavato, etc.
t aˈviə laˈvatu
s aˈvia laˈvatu
n aˈviamu laˈvatu
v aˈviavu laˈvatu
s aˈvianu laˈvatu
l avia raˈputu la/ lo avevo aperto
l aˈviamu caˈmatu lo/la/li avevamo chiamato/a/i
cf. ɛra kunˈtɛntuero contento
fuvu kunˈtɛntu fui contento, etc.
fuʃtə kunˈtɛntu
fɔru kunˈtɛntə…
c. ˈiɖɖa aˈvissi viˈnutulei avesse venuto |
| 6 | Negation and Adverbs 6.3. Aspectual and temporal adverbs 6.3.2. Aspectual and temporal adverbs Example No. 9 6.4. Position of sentential negation adverb with respect to the infinitiveb. rurˈmi bˈbɔnu/ bˈbɔnadormì buono/ buona (=bene)
rurˈmɛru bˈbɔnə dormirono buoni-e Example No. 10 tə ˈrissi rə un u ˈfarə ti dissi di non lo fare |
| 7 | Aspectual and Modal Structures 7.1. Position of the object clitic with the infinitive Example No. 11 7.2. Imperative and negative imperativea. tə ˈrissi rə ˈfa-lluti dissi di farlo
rə un u ˈfarə→di non lo fare
b. mɛɟɟu rarə-ˈtʃ-illu/ un tʃ u ˈrarəmeglio darce(=glie)lo/ non ce(=glie)lo dare
d. ˈvinni pə vəˈri-lluvenni per veder-lo
pə ddarə-ˈtʃ-illu→per darglielo
mi nˈn ivu p unn u ˈvirərə me ne andai per non lo vedere
p un darə-ˈtʃ-illu→per non darglielo
p un t u ˈrari→per non te lo dare
e. un t u ˈvɔɟɟu ˈrari(non) te lo voglio dare Example No. 12 7.3. Accent reassignment in imperative-enclitic sequencesa.-ii. ˈcama a ˈiɖɖuchiama a quello
ˈcama-lu/la/lə/mə chiama-lo/la/li/mi
ra-mˈm-illu/-illa/-illə da-mme-lo/la/li-le
ra-mˈm-innə ˈunu da-mme-ne uno
iv. caˈmamu a ˈiɖɖuchiamiamo a lui
caˈmamu-lu/la/lə chiamiamo-lo/la/li-le
ramu-ˈtʃ-illu/-illa-illə diamo-ce(=glie)-lo/la/li-le
v. caˈmatə-lu/la/lə/məchiamate-lo/la/li-le/mi
ratə-ˈm- illu/-illa/-illə date-ce(=glie)-lo/la/li-le
a' ii. un u/a/i/mə caˈmarə non lo/ la/li mi chiamare
u mm u ˈrarə non me lo dare
iv. un u caˈmamunon lo chiamiamo
uɲ tʃ u/a/i ˈramu non ce(=glie)-lo diamo
v. un u caˈmatənon lo chiamate
u mm u/a/i ˈratə non me lo/ la/ li-le date
b. u/ a/ i ˈvirənulo/ la/ li vedono
mə/ tə ˈvirənu mi/ ti vedono
m u/a/i ˈrunanu me lo/ la/ li danno 7.3.1. Accent reassignment in imperative-enclitic sequences Example No. 13 b.-ii. ˈcama-lu/la/lə/məchiama-lo/la/li/mi
iv. caˈmamu-lu/la/ləchiamiamo-lo/la/li-le
v. caˈmatə-lu/la/lə/məchiamate-lo/la/li-le/mi
c.-ii. ra-mˈm-illu/-illa/-illəda-mme-lo/la/li-le
ra-mˈm-innə ˈunu da-mme-ne uno
iv. ramu-ˈtʃ-illu/-illa-illədiamo-ce(=glie)-lo/la/li-le
v. ratə-ˈm- illu/-illa/-illədate-ce(=glie)-lo/la/li-le
cf. u/ a/ i ˈvirənulo/ la/ li vedono
mə/ tə ˈvirənu mi/ ti vedono
m u/a/i ˈrunanu me lo/ la/ li danno Example No. 14 ˈvinni pə vəˈri-llu venni per veder-lo
ˈvinnɪ pə ddarə-ˈt-illu venni per dare-ti-lo
pə ddarə-ˈtʃ-illu→per dare-ci(=gli)-lo
tə ˈrissɪ rə rarə-ˈtʃ-illu ti dissi di dare-ci(=gli)-lo
r un darə-ˈtʃ-illu→di non dare-ci(=gli)-lo
tə ˈrissi rə ˈfa-llu ti dissi di farlo
mɛɟɟu rarə-ˈtʃ-illu meglio darce(=glie)lo
ˈvinni pə vəˈri-llu venni per veder-lo
pə ddarə-ˈtʃ-illu per darglielo
mi nˈn ivu p un darə-ˈtʃ-illu me ne andai per non darglielo |
| 8 | The Noun Phrase 8.1. The possessive 8.1.1. The possessive Example No. 15 8.3. Special treatment of kinship termsu mɛ/tɔ/ sɔ ˈkanɛ i mɛ/tɔ/ sɔ ˈkanə il mio/tuo/suo cane
u ˈnɔʃʃru/ vɔʃʃru/sɔ ˈkanɛ i ˈnɔʃʃrə/ vɔʃʃrə/ sɔ ˈkanə il nostro/vostro/loro cane
a mɛ/ tɔ/ sɔ kamˈmisa i mɛ/ tɔ/ sɔ kamˈmisə la mia/tua/sua camicia
a nɔʃʃra/ vɔʃʃra/ sɔ kamˈmisa i nɔʃʃrə/ vɔʃʃrə/sɔ kamˈmisə la nostra/vostra/loro camicia Example No. 16 mɛ/ tɔ/ sɔ ˈpaʈrɛ mio/tuo/suo padre
mɛ/ tɔ/ sɔ ˈmaʈrɛ mia/tua/sua madre
mɛ ˈfiɟɟu i mɛ ˈfiɟɟi mio figlio – i miei figli, etc.
tɔ ˈfiɟɟu i tɔ ˈfiɟɟi
sɔ ˈfiɟɟu i sɔ ˈfiɟɟi
nɔʃru ˈfiɟɟu i nɔʃrə ˈfiɟɟi
vɔʃru ˈfiɟɟu i vɔʃrə ˈfiɟɟi
sɔ ˈfiɟɟu i sɔ ˈfiɟɟi
mɛ ˈfiɟɟa i mɛ ˈfiɟɟi mia figlia – le mie figlie, etc.
tɔ ˈfiɟɟa i tɔ ˈfiɟɟi
sɔ ˈfiɟɟa i sɔ ˈfiɟɟi
nɔʃra ˈfiɟɟa
vɔʃra ˈfiɟɟa
sɔ ˈfiɟɟa |