Romentino

back
Romentino
Place: Romentino
Province: Novara
Region: Piemonte
Number of examples: 20
Number of notebooks: 1
2The Subject
2.3. Subject clitics: paradigms
Example No. 1
i ˈdrøma i ɔ druˈme
ti ˈdrøma t e druˈme
a ˈdrøma l a druˈme
i druˈmuma i uma druˈme
i druˈme i e druˈme
i druˈmena i aŋ druˈme
a ˈpjɔva l a pjuˈvø

2.8. Common lexicalizations of multiple forms in the paradigm
2.8.2. Common lexicalizations of multiple forms in the paradigm
Example No. 2
a.
i ˈdrøm-a
ClS dormo, etc.
ti ˈdrøm-a
a ˈdrøm-a
i druˈm-uma
i druˈm-e
i druˈm-ena

Example No. 3
i maɲˈdʒeva
ClS mangiavo, etc.
ti maɲˈdʒeva
a maɲˈdʒeva
i maɲˈdʒeva
i maɲˈdʒeva
i maɲˈdʒeva
i maɲdʒaˈria
ClS mangerei, etc.
ti maɲdʒaˈria
a maɲdʒaˈria
i maɲdʒaˈria
i maɲdʒaˈria
i maɲdʒaˈria

3The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination
3.3. Data on complementizers and their distribution
Example No. 4
a.
i aŋ ˈdzi-ma ke ˈte ti ˈvøɲa adˈmə̃
ClS hanno detto-mi che tu ClS vieni domani
i ɔ surˈte amˈprøma ke te ti ˈneva
ClS sono uscito prima che tu ClS andavi
b.
l ɛ ˈkul k(e) a ˈtʃam-ma ˈsempru
ClS è quello che ClS chiama-mi sempre
k(e) ɔ ˈda-ja i ˈsɔld→che ClS ho dato-gli i soldi
c.
ki ti ˈtʃama?
chi ClS chiami?
ki k(e) a ˈvøɲa?
chi che ClS viene?
ki k(e) i tʃaˈmena?
che che ClS chiamano?
ˈdze-m ki l ɛ k(e) a ˈvøɲa
dimmi chi ClS è che ClS viene
i ˈsɔ mia ki tʃaˈmɛ
ClS so mica chi chiamare
d.
sa ti ˈfɛ?
cosa ClS fai?
sa k(e) i ˈfena?
cosa che ClS fanno?
i ˈsɔ mia sa ti ˈfɛ
ClS so mica cosa ClS fai
i ˈsɔ mia sa k(e) i ɔ da ˈfɛ
ClS so mica cosa che ClS ho da fare

4The Object
4.2. Differences in the distribution of impersonal "si" and reflexive "si"
4.2.2. Differences in the distribution of impersonal "si" and reflexive "si"
Example No. 5
i.
aiˈnɔ a ˈdrøm-sa puˈli:t
lì ClS dorme-si bene
a ˈlav-sa
lui ClS lava-si
ii.
a. ly a ˈvøg-sa ˈsempru paˈsɛ
lui ClS vede-se sempre passare
loi i vyˈgøŋ-sa ˈsempru paˈsɛ
loro ClS vedono-se sempre passare
b.
ly a ˈkrump-s-u
lui ClS compra-se-lo

4.3. Systems of reflexive inflection
Example No. 6
i ˈlav-ma
ti ˈlav-ta
a ˈlav-sa
i laˈvum-na
i laˈve-va
i ˈlaˈveŋ-sa

4.5. Alternation between two forms of dative and/or locative
4.5.4. Alternation between two forms of dative and/or locative
Example No. 7
a.
a ˈdrøma
ClS dorme
i druˈmena
ClS dormono
l a druˈme
ClS ha dormito
i aŋ druˈme
ClS hanno dormito
b.
i tʃaˈmen-u/-a/-ja
ClS chiamiamo-lo/la/li-le
i um-u
ClS abbiamo-lo
l a tʃaˈma-r/ ra/ i
ClS ha chiamato-lo/la/li-le
i ɔ-r
ClS ho-lo
i vyˈgen-na ˈdov/ˈdy
ClS vediamo-ne due
a ˈpii-na ˈdov/ ˈdy
ClS prende-ne due
ˈtʃam-u/ a/ ia
chiamalo/la/li-le
tʃaˈme-r/ ra/ i
chiamalo/la/li-le
c.
i ˈden-ma ˈkust
ClS danno-mi questo, etc.
i ˈden-ta ˈkust
i ˈden-ja ˈkust
i ˈden-na ˈkust
i ˈden-va ˈkust
da-m ˈkust
dammi questo
da-i ˈkust
dagli questo
d.
i ˈden-m-u/ a/ja
ClS danno-me lo/la/li-le etc.
i ˈden-t-u
i ˈden-v-u/ a/ ja
i ˈden-n-u
i ˈden-v-u
ˈda-m-u/-a/-ja
dammelo/la/li-le
ˈda-v-u
da-glie/ve-lo/la/li-le
e.
i ˈden-ma ˈdy
ClS danno-mi due
i ˈden-ta ˈdy
i ˈden-va ˈdy
i ˈden-na ˈdy
i ˈden-va ˈdy
ˈda-ma ˈdov
dammi due
ˈda-va ˈdov
dagli due
f.
i ˈbøt-ja a ˈsa:
ClS metto-gli il sale
i bøt-v-a
ClS metto-ce-la
l ɛ-i kula ˈdɔna
ClS è-gli(=ci) quella donna
iɲ-ia kyi ˈdɔn
sono-gli(=ci) quelle donne

5The Auxiliary
5.9. Other types of person dissociations
Example No. 8
a.
i ɔ ˈɲø
ClS ha venuto, etc.
t e ˈɲø
l a ˈɲø
i uma ˈɲø
i e ˈɲø
i aŋ ˈɲø
i ɔ druˈme
ClS ho dormito, etc.
t e druˈme
l a druˈme
i uma druˈme
i e druˈme
i aŋ dryˈme
i ɔ laˈva-m
ClS ho lavato-mi, etc.
t e laˈva-t
l a laˈva-s
i uma laˈva-n
i e laˈva-v
i aŋ laˈva-s
l a ˈmɔrt/ ˈmɔrta aˈje
ClS ha morto/morta ieri
i ɔ tʃaˈma-r/-ra/-i ..
ClS ho chiamato-lo/la/li, etc.
t e tʃaˈma-m/-r
l a tʃaˈma-r/-ra/-i/-m ..
i uma tʃaˈma-r
i e tʃaˈma-m
i aŋ tʃaˈma-r/-m…
a pɔrta l ɛ ˈvɛrta
la porta ClS è aperta
i purˈton l ɛ ˈvɛrt
il portone ClS è aperto
i ŋ ˈvɛrt
ClS sono aperti
cf.
j ɔ ˈfa:m
ClS ho fame, etc.
t e ˈfa:m
l a ˈfa:m
i uma ˈfa:m
i e ˈfa:m
i aŋ ˈfa:m
i suŋ kunˈtent
ClS sono contento, etc.
t sɛ kunˈtent
l ɛ kunˈtent
i suma kunˈtent
i se kunˈtent
i ŋ kunˈtent
i ˈɔ-r
ClS ho-lo
i ˈum-u/-a
ClS abbiamo-lo/la
b.
i eva ˈɲø / druˈme
ClS aveva venuto/dormito
t eva ˈɲø / druˈme
ClS avevi venuto/dormito
l eva ˈɲø / druˈme
ClS era venuto/dormito
i eva ˈɲø / druˈme
ClS avevamo venuto/dormito
i eva ˈɲø / druˈme
ClS avevate venuto/dormito
i eva ˈɲø / druˈme
ClS erano venuto/dormito
i eva laˈva-m
ClS avevo lavato-mi
t eva laˈva-t
ClS avevi lavato-ti
l eva laˈva-s
ClS era lavato-si
i eva laˈva-n
ClS avevamo lavato-ci
i eva laˈva-v
ClS avevate lavato-si
i eva laˈva-s
ClS era lavato-si
i eva tʃaˈma-r
ClS avevo chiamato-lo
t eva tʃaˈma-r
ClS avevi chiamato-lo
l eva tʃaˈma-r/-ra/-i/-m…
ClS era chiamato-lo/la/li/mi
i eva tʃaˈma-r
ClS avevamo chiamato-lo
i eva tʃaˈma-r
ClS avevate chiamato-lo
i eva tʃaˈma-r
ClS erano chiamato-lo
cf.
i eva ˈfa:m
ClS avevo fame
t eva ˈfa:m
ClS avevi fame
l eva ˈfa:m
ClS era fame
i eva ˈfa:m
ClS avevamo fame
i eva ˈfa:m
ClS avevate fame
i eva ˈfa:m
ClS erano fame
i seva kunˈtent
ClS ero contento, etc.
ti seva kunˈtent
l eva kunˈtent
i seva kunˈtent
i seva kunˈtent
i eva kunˈtent
c.
i vria ˈɲø / druˈme
avrei venuto/dormito, etc.
ti vria ˈɲø / druˈme
a vria ˈɲø / druˈme
i vria ˈɲø / druˈme
i vria ˈɲø / druˈme
i vria ˈɲø / druˈme
i ˈvria laˈva-m
ClS avrei lavato-mi, etc.
ti ˈvria laˈva-t
a ˈvria laˈva-s…
i vria tʃaˈma-r
ClS avrei chiamato-lo, etc.
ti vria tʃaˈma-m
a vria tʃaˈma-m
i vria tʃaˈma-r
i vria tʃaˈma-r
i vria tʃaˈma-m
cf.
i saˈria kunˈtent
ClS sarei contento, etc.
ti saˈria kunˈtent
a saˈria kunˈtent
i saˈria kunˈtent
i saˈria kunˈtent
i saˈria kunˈtent
i ˈvria ˈfa:m…
ClS avrei fame

5.10. The existential construction and locative inaccusative constructions
Example No. 9
la n ˈfɔra ˈl ɛ-i una/ kula ˈdɔna
là fuori ClS3s è-ci una/ quella donna
ˈiɲ-a d i/ kyi ˈdɔ:n→sono-ci delle/ quelle donne

6Negation and Adverbs
6.1. Three types of sentential negation
Example No. 10
i ɔ mia tʃaˈma-r
ClS ho mica chiamato-lo
a ˈdrøma ˈmia/ ˈpjø
ClS dorme mica/ più

6.2. Position of adverbial negation
Example No. 11
a.
a ˈdrøma ˈmia (puˈli:t)
ClS dorme mica (bene)
ˈpjø→più
ˈmai→mai
mia uŋˈko→mica ancora
mia ˈɕempru→mica sempre
mia ɕˈpøɕ→mica spesso
b.
i ɔ mia tʃaˈma-r
ClS ho mica chiamato-lo
pjø→più
mai→mai
mia ɕempru→mica sempre
i ɔ mia druˈme puˈli:t
ClS ho mica dormito bene
i ɔ mia tʃaˈma-r daɕˈpøɕ
ClS ho mica chiamato spesso
i ɔ mia tʃaˈma-i ˈtytʃ
ClS ho mica chiamati-li tutti

6.4. Position of sentential negation adverb with respect to the infinitive
Example No. 12
i ɔ ˈdzi:-ta da mia tʃaˈmɛ-r
ClS ho detto-ti di mica chiamar-lo
da tsaˈmɛ-r ˈpjø→di chiamar-lo più
da mia tʃaˈmɛ-r uŋˈko→di mica chiamar-lo ancora
da tʃaˈmɛ anˈtsỹ→di chiamare nessuno

6.5. Co-occurrence of negative adverbs with other negative polarity items; negative adverb and partitive
Example No. 13
a.
a ˈdrøma unˈtsỹ
ClS dorme nessuno
c.
i ˈden-ja ˈnuta a nˈtsỹ
ClS danno-gli nulla a nessuno

7Aspectual and Modal Structures
7.2. Imperative and negative imperative
Example No. 14
a.-ii.
ˈtʃama tɔ fraˈde
chiama tuo fratello
ˈtʃam-u/a/ia/ma
chiama-lo/la/li-le/mi
ˈda-m-u/a/ia
da-mme-lo/la/li-le
ˈda-m-a ˈdy
da-mme-ne due
iv.
tʃaˈmum-u/a/ia
chiamiamo-lo/la/li-le
v.
tʃaˈme-r/ra/ia/m
chiamate-lo/la/li-le/mi
a' ii. ˈtʃam-u/a/ia/ma ˈmia
chiama-lo/la/li-le/mi mica
iv.
tʃaˈmum-u/a/ia ˈmia
chiamiamo-lo/la/li-le mica
v.
tʃaˈme-r/ra/ia/m ˈmia
ˈchiamate-lo/la/li-le/mi mica

7.4. Enclisis on the indicative
Example No. 15
a.
i ˈdek-ta da mia tʃaˈmɛ-r
ClS dico-ti di mica chiamar-lo
da tʃaˈmɛ-r ˈpjø→di chiamar-lo più
d.
i ˈdek-ta da mia byˈti ˈpɔst-u
ClS dico-ti di mica mettere a posto-lo
da mia byˈtɛ-r a ˈpɔst→di mica mettere-lo a posto
da purˈti ŋ ˈfɔr-u→di portare (in) fuori-lo
da purˈtɛ-r ŋ ˈfɔra→di portare-lo (in) fuori

Example No. 16
a.
i ɔ tʃaˈma-r/-ra/-ji/-t
ClS ho chiamato-lo/la/li-le/ti
l a tʃaˈma-m/-r/-ra/-i/-v/-n
ClS ha chiamato-mi/lo/la/li-le/vi/ne(=ci)
d.
j ɔ (mia/ pjø) byˈta ŋ ˈfɔr-u
ClS ho (mica/ più) messo (in) fuori-lo
j ɔ byˈta ŋ ˈfɔr-u ˈpjø
ClS ho messo (in) fuori-lo più

Example No. 17
a.
tʃam-u ˈmia
chiama-lo mica
tʃaˈmum-u ˈmia
chiamiamo-lo mica
tʃaˈme-r ˈmia
chiamate-lo mica
d.
bøta mia ŋ ˈfɔr-u
metti mica (in) fuori-lo
bøt-u mia ŋ ˈfɔra
metti-lo mica (in) fuori
byˈtuma ŋ ˈfɔr-u
mettiamo (in) fuori-lo
byˈtum-u ŋ ˈfɔra
mettiamo-lo (in) fuori
byˈti ŋ ˈfɔr-u
mettete (in) fuori-lo
byˈtɛ-r aŋ ˈfɔra
mettete-lo (in) fuori

Example No. 18
a.-i.
i ˈtʃama
ClS chiamo
i ˈtʃam-u/a/ia/ta
ClS chiamo-lo/la/li-le/ti
i ˈbøt-ja a ˈsa:
ClS metto-ci il sale
i ˈbøt-v-a
ClS metto-ce-la
ii.
ti ˈtʃama
ClS chiami
ti tʃaˈmev-ma
ClS chiamavi-mi
ti ˈlav-ta
ClS lavi-ti
iii.
a ˈtʃama
ClS chiama
a ˈlav-sa
ClS lava-si
iv.
i tʃaˈmuma
ClS chiamiamo
i tʃaˈmeva
ClS chiamavamo
i laˈvum-na
ClS laviamo-ne(=ci)
i tʃaˈmev-u
ClS chiamavamo-lo
v.
i tʃaˈme
ClS chiamate
i laˈve-v
ClS lavate-vi
vi.
i tʃaˈmena
ClS chiamano
i tʃaˈmeva
ClS chiamavano
i tʃaˈmen-u/a/ja
ClS chiamano-lo/la/li-le
i tʃaˈmev-na
ClS chiamavano-ne(=ci)
i ˈden-m-u
ClS danno-me-lo
i ˈden-v-u
ClS danno-ve/glie-lo
i piˈen-na ˈdo:v
ClS pigliano-ne due
b.
i tʃaˈmen-u/a/ia ˈmia
ClS chiamano-lo/la/li-le mica
i ˈpɔrta mia ˈdʒɔ-r
ClS porto mica giù-lo
i purˈten-u uŋˈko mia ˈka
ClS portano-lo ancora mica a casa
c.
i ˈpørt-u ˈsempru
ClS porto-lo sempre
* i ˈpɔrta ˈsempru-r
ClS porto sempre-lo
i ˈfag-u puˈlit
ClS faccio-lo bene
* i ˈfag puˈlit-u
ClS faccio bene-lo
i ˈmaɲdʒ-na ˈpɔ:k
ClS mangio-ne poco
d.
i ˈpɔrta ˈdʒɔ-r/ra/i/t
ClS porto giù-lo/ la/ li-le/ ti
a bøta mia ˈki-s
ClS mette mica qui-si
a ˈbøt-sa ˈki
ClS mette-si qui
i byˈtena kiˈlɔ-r a ˈki
ClS mettono lì-lo a qui
i ˈbøta mia ˈsut-v-u
ClS metto mica sotto-vi/gli-lo
i ˈbøt-v-u mia ˈsuta
ClS metto-vi/gli-lo sotto
i ˈbøta ˈdeŋ-v-u
ClS metto dentro-ci-lo
i ˈbøta ŋ ˈfɔr-u
ClS metto (in) fuori-lo
i ˈbøt-u ŋ ˈfɔra
ClS metto-lo (in) fuori
i ˈbøta ŋ ˈfɔr-t-u
ClS metto (in) fuori-ti-lo
i ˈbøt-t-u ŋ ˈfɔra
ClS metto-ti-lo (in) fuori
i ˈbøta da iˈnai-v-u
ClS metto davanti-ce-lo
i ˈbøt-v-u da iˈnai
ClS metto-ce-lo davanti
e.
i purˈtena (mia/ pjø) ˈka-r
ClS portano (mica/ più) a casa-lo
i purˈten-u (mia/ pjø) ˈka
ClS portano-lo (mica/ più) a casa)
i purˈtena ˈka-r ˈpjø
ClS portano a casa-lo più
i purˈtena sempru ˈka-r
ClS portano sempre a casa-lo
i purˈten-u sempru ˈka
ClS portano-lo sempre a casa
i purˈtena (mia/ pjø) ka-v-u
ClS portano (mica/ più) a casa-vi/gli-lo
i purˈtena ˈka-na ˈdov
ClS portano a casa-ne due
ti fɛ (mia/ ˈsempru) ˈtra-m
ClS fai (=dai) (mica/ sempre) retta-mi
ti fɛ ˈtra-m ˈpjø
ClS fai (=dai) retta-mi più
a fa ˈma-m
ClS fa male-mi

Example No. 19
i ˈbøta ŋ ˈfɔr-u
ClS metto (in) fuori-lo
i ˈbøt-u ŋ ˈfɔra/ da ŋ ˈfɔra
ClS metto-lo (in) fuori/ di (in) fuori
i ˈbøt-v-u da ˈdenta/ da ˈdre
ClS metto-ce-lo di dentro/ di dietro

Example No. 20
i ˈlɛdʒ-u a ˈka ˈmøja
ClS leggo-lo a casa mia
i ˈfag-u a ˈka/ ˈli
ClS faccio-lo a casa/ lì