| Romentino | |
| 2 | The Subject 2.3. Subject clitics: paradigms Example No. 1 2.8. Common lexicalizations of multiple forms in the paradigmi ˈdrøma i ɔ druˈme
ti ˈdrøma t e druˈme
a ˈdrøma l a druˈme
i druˈmuma i uma druˈme
i druˈme i e druˈme
i druˈmena i aŋ druˈme
a ˈpjɔva l a pjuˈvø 2.8.2. Common lexicalizations of multiple forms in the paradigm Example No. 2 a. i ˈdrøm-aClS dormo, etc.
ti ˈdrøm-a
a ˈdrøm-a
i druˈm-uma
i druˈm-e
i druˈm-ena Example No. 3 i maɲˈdʒeva ClS mangiavo, etc.
ti maɲˈdʒeva
a maɲˈdʒeva
i maɲˈdʒeva
i maɲˈdʒeva
i maɲˈdʒeva
i maɲdʒaˈria ClS mangerei, etc.
ti maɲdʒaˈria
a maɲdʒaˈria
i maɲdʒaˈria
i maɲdʒaˈria
i maɲdʒaˈria |
| 3 | The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination 3.3. Data on complementizers and their distribution Example No. 4 a. i aŋ ˈdzi-ma ke ˈte ti ˈvøɲa adˈmə̃ClS hanno detto-mi che tu ClS vieni domani
i ɔ surˈte amˈprøma ke te ti ˈneva ClS sono uscito prima che tu ClS andavi
b. l ɛ ˈkul k(e) a ˈtʃam-ma ˈsempruClS è quello che ClS chiama-mi sempre
k(e) ɔ ˈda-ja i ˈsɔld→che ClS ho dato-gli i soldi
c. ki ti ˈtʃama?chi ClS chiami?
ki k(e) a ˈvøɲa? chi che ClS viene?
ki k(e) i tʃaˈmena? che che ClS chiamano?
ˈdze-m ki l ɛ k(e) a ˈvøɲa dimmi chi ClS è che ClS viene
i ˈsɔ mia ki tʃaˈmɛ ClS so mica chi chiamare
d. sa ti ˈfɛ?cosa ClS fai?
sa k(e) i ˈfena? cosa che ClS fanno?
i ˈsɔ mia sa ti ˈfɛ ClS so mica cosa ClS fai
i ˈsɔ mia sa k(e) i ɔ da ˈfɛ ClS so mica cosa che ClS ho da fare |
| 4 | The Object 4.2. Differences in the distribution of impersonal "si" and reflexive "si" 4.2.2. Differences in the distribution of impersonal "si" and reflexive "si" Example No. 5 4.3. Systems of reflexive inflectioni. aiˈnɔ a ˈdrøm-sa puˈli:tlì ClS dorme-si bene
a ˈlav-sa lui ClS lava-si
ii. a. ly a ˈvøg-sa ˈsempru paˈsɛlui ClS vede-se sempre passare
loi i vyˈgøŋ-sa ˈsempru paˈsɛ loro ClS vedono-se sempre passare
b. ly a ˈkrump-s-ului ClS compra-se-lo Example No. 6 4.5. Alternation between two forms of dative and/or locativei ˈlav-ma
ti ˈlav-ta
a ˈlav-sa
i laˈvum-na
i laˈve-va
i ˈlaˈveŋ-sa 4.5.4. Alternation between two forms of dative and/or locative Example No. 7 a. a ˈdrømaClS dorme
i druˈmena ClS dormono
l a druˈme ClS ha dormito
i aŋ druˈme ClS hanno dormito
b. i tʃaˈmen-u/-a/-jaClS chiamiamo-lo/la/li-le
i um-u ClS abbiamo-lo
l a tʃaˈma-r/ ra/ i ClS ha chiamato-lo/la/li-le
i ɔ-r ClS ho-lo
i vyˈgen-na ˈdov/ˈdy ClS vediamo-ne due
a ˈpii-na ˈdov/ ˈdy ClS prende-ne due
ˈtʃam-u/ a/ ia chiamalo/la/li-le
tʃaˈme-r/ ra/ i chiamalo/la/li-le
c. i ˈden-ma ˈkustClS danno-mi questo, etc.
i ˈden-ta ˈkust
i ˈden-ja ˈkust
i ˈden-na ˈkust
i ˈden-va ˈkust
da-m ˈkust dammi questo
da-i ˈkust dagli questo
d. i ˈden-m-u/ a/jaClS danno-me lo/la/li-le etc.
i ˈden-t-u
i ˈden-v-u/ a/ ja
i ˈden-n-u
i ˈden-v-u
ˈda-m-u/-a/-ja dammelo/la/li-le
ˈda-v-u da-glie/ve-lo/la/li-le
e. i ˈden-ma ˈdyClS danno-mi due
i ˈden-ta ˈdy
i ˈden-va ˈdy
i ˈden-na ˈdy
i ˈden-va ˈdy
ˈda-ma ˈdov dammi due
ˈda-va ˈdov dagli due
f. i ˈbøt-ja a ˈsa:ClS metto-gli il sale
i bøt-v-a ClS metto-ce-la
l ɛ-i kula ˈdɔna ClS è-gli(=ci) quella donna
iɲ-ia kyi ˈdɔn sono-gli(=ci) quelle donne |
| 5 | The Auxiliary 5.9. Other types of person dissociations Example No. 8 5.10. The existential construction and locative inaccusative constructionsa. i ɔ ˈɲøClS ha venuto, etc.
t e ˈɲø
l a ˈɲø
i uma ˈɲø
i e ˈɲø
i aŋ ˈɲø
i ɔ druˈme ClS ho dormito, etc.
t e druˈme
l a druˈme
i uma druˈme
i e druˈme
i aŋ dryˈme
i ɔ laˈva-m ClS ho lavato-mi, etc.
t e laˈva-t
l a laˈva-s
i uma laˈva-n
i e laˈva-v
i aŋ laˈva-s
l a ˈmɔrt/ ˈmɔrta aˈje ClS ha morto/morta ieri
i ɔ tʃaˈma-r/-ra/-i .. ClS ho chiamato-lo/la/li, etc.
t e tʃaˈma-m/-r
l a tʃaˈma-r/-ra/-i/-m ..
i uma tʃaˈma-r
i e tʃaˈma-m
i aŋ tʃaˈma-r/-m…
a pɔrta l ɛ ˈvɛrta la porta ClS è aperta
i purˈton l ɛ ˈvɛrt il portone ClS è aperto
i ŋ ˈvɛrt ClS sono aperti
cf. j ɔ ˈfa:mClS ho fame, etc.
t e ˈfa:m
l a ˈfa:m
i uma ˈfa:m
i e ˈfa:m
i aŋ ˈfa:m
i suŋ kunˈtent ClS sono contento, etc.
t sɛ kunˈtent
l ɛ kunˈtent
i suma kunˈtent
i se kunˈtent
i ŋ kunˈtent
i ˈɔ-r ClS ho-lo
i ˈum-u/-a ClS abbiamo-lo/la
b. i eva ˈɲø / druˈmeClS aveva venuto/dormito
t eva ˈɲø / druˈme ClS avevi venuto/dormito
l eva ˈɲø / druˈme ClS era venuto/dormito
i eva ˈɲø / druˈme ClS avevamo venuto/dormito
i eva ˈɲø / druˈme ClS avevate venuto/dormito
i eva ˈɲø / druˈme ClS erano venuto/dormito
i eva laˈva-m ClS avevo lavato-mi
t eva laˈva-t ClS avevi lavato-ti
l eva laˈva-s ClS era lavato-si
i eva laˈva-n ClS avevamo lavato-ci
i eva laˈva-v ClS avevate lavato-si
i eva laˈva-s ClS era lavato-si
i eva tʃaˈma-r ClS avevo chiamato-lo
t eva tʃaˈma-r ClS avevi chiamato-lo
l eva tʃaˈma-r/-ra/-i/-m… ClS era chiamato-lo/la/li/mi
i eva tʃaˈma-r ClS avevamo chiamato-lo
i eva tʃaˈma-r ClS avevate chiamato-lo
i eva tʃaˈma-r ClS erano chiamato-lo
cf. i eva ˈfa:mClS avevo fame
t eva ˈfa:m ClS avevi fame
l eva ˈfa:m ClS era fame
i eva ˈfa:m ClS avevamo fame
i eva ˈfa:m ClS avevate fame
i eva ˈfa:m ClS erano fame
i seva kunˈtent ClS ero contento, etc.
ti seva kunˈtent
l eva kunˈtent
i seva kunˈtent
i seva kunˈtent
i eva kunˈtent
c. i vria ˈɲø / druˈmeavrei venuto/dormito, etc.
ti vria ˈɲø / druˈme
a vria ˈɲø / druˈme
i vria ˈɲø / druˈme
i vria ˈɲø / druˈme
i vria ˈɲø / druˈme
i ˈvria laˈva-m ClS avrei lavato-mi, etc.
ti ˈvria laˈva-t
a ˈvria laˈva-s…
i vria tʃaˈma-r ClS avrei chiamato-lo, etc.
ti vria tʃaˈma-m
a vria tʃaˈma-m
i vria tʃaˈma-r
i vria tʃaˈma-r
i vria tʃaˈma-m
cf. i saˈria kunˈtentClS sarei contento, etc.
ti saˈria kunˈtent
a saˈria kunˈtent
i saˈria kunˈtent
i saˈria kunˈtent
i saˈria kunˈtent
i ˈvria ˈfa:m… ClS avrei fame Example No. 9 la n ˈfɔra ˈl ɛ-i una/ kula ˈdɔna là fuori ClS3s è-ci una/ quella donna
ˈiɲ-a d i/ kyi ˈdɔ:n→sono-ci delle/ quelle donne |
| 6 | Negation and Adverbs 6.1. Three types of sentential negation Example No. 10 6.2. Position of adverbial negationi ɔ mia tʃaˈma-r ClS ho mica chiamato-lo
a ˈdrøma ˈmia/ ˈpjø ClS dorme mica/ più Example No. 11 6.4. Position of sentential negation adverb with respect to the infinitivea. a ˈdrøma ˈmia (puˈli:t)ClS dorme mica (bene)
ˈpjø→più
ˈmai→mai
mia uŋˈko→mica ancora
mia ˈɕempru→mica sempre
mia ɕˈpøɕ→mica spesso
b. i ɔ mia tʃaˈma-rClS ho mica chiamato-lo
pjø→più
mai→mai
mia ɕempru→mica sempre
i ɔ mia druˈme puˈli:t ClS ho mica dormito bene
i ɔ mia tʃaˈma-r daɕˈpøɕ ClS ho mica chiamato spesso
i ɔ mia tʃaˈma-i ˈtytʃ ClS ho mica chiamati-li tutti Example No. 12 6.5. Co-occurrence of negative adverbs with other negative polarity items; negative adverb and partitivei ɔ ˈdzi:-ta da mia tʃaˈmɛ-r ClS ho detto-ti di mica chiamar-lo
da tsaˈmɛ-r ˈpjø→di chiamar-lo più
da mia tʃaˈmɛ-r uŋˈko→di mica chiamar-lo ancora
da tʃaˈmɛ anˈtsỹ→di chiamare nessuno Example No. 13 a. a ˈdrøma unˈtsỹClS dorme nessuno
c. i ˈden-ja ˈnuta a nˈtsỹClS danno-gli nulla a nessuno |
| 7 | Aspectual and Modal Structures 7.2. Imperative and negative imperative Example No. 14 7.4. Enclisis on the indicativea.-ii. ˈtʃama tɔ fraˈdechiama tuo fratello
ˈtʃam-u/a/ia/ma chiama-lo/la/li-le/mi
ˈda-m-u/a/ia da-mme-lo/la/li-le
ˈda-m-a ˈdy da-mme-ne due
iv. tʃaˈmum-u/a/iachiamiamo-lo/la/li-le
v. tʃaˈme-r/ra/ia/mchiamate-lo/la/li-le/mi
a' ii. ˈtʃam-u/a/ia/ma ˈmia chiama-lo/la/li-le/mi mica
iv. tʃaˈmum-u/a/ia ˈmiachiamiamo-lo/la/li-le mica
v. tʃaˈme-r/ra/ia/m ˈmiaˈchiamate-lo/la/li-le/mi mica Example No. 15 a. i ˈdek-ta da mia tʃaˈmɛ-rClS dico-ti di mica chiamar-lo
da tʃaˈmɛ-r ˈpjø→di chiamar-lo più
d. i ˈdek-ta da mia byˈti ˈpɔst-uClS dico-ti di mica mettere a posto-lo
da mia byˈtɛ-r a ˈpɔst→di mica mettere-lo a posto
da purˈti ŋ ˈfɔr-u→di portare (in) fuori-lo
da purˈtɛ-r ŋ ˈfɔra→di portare-lo (in) fuori Example No. 16 a. i ɔ tʃaˈma-r/-ra/-ji/-tClS ho chiamato-lo/la/li-le/ti
l a tʃaˈma-m/-r/-ra/-i/-v/-n ClS ha chiamato-mi/lo/la/li-le/vi/ne(=ci)
d. j ɔ (mia/ pjø) byˈta ŋ ˈfɔr-uClS ho (mica/ più) messo (in) fuori-lo
j ɔ byˈta ŋ ˈfɔr-u ˈpjø ClS ho messo (in) fuori-lo più Example No. 17 a. tʃam-u ˈmiachiama-lo mica
tʃaˈmum-u ˈmia chiamiamo-lo mica
tʃaˈme-r ˈmia chiamate-lo mica
d. bøta mia ŋ ˈfɔr-umetti mica (in) fuori-lo
bøt-u mia ŋ ˈfɔra metti-lo mica (in) fuori
byˈtuma ŋ ˈfɔr-u mettiamo (in) fuori-lo
byˈtum-u ŋ ˈfɔra mettiamo-lo (in) fuori
byˈti ŋ ˈfɔr-u mettete (in) fuori-lo
byˈtɛ-r aŋ ˈfɔra mettete-lo (in) fuori Example No. 18 a.-i. i ˈtʃamaClS chiamo
i ˈtʃam-u/a/ia/ta ClS chiamo-lo/la/li-le/ti
i ˈbøt-ja a ˈsa: ClS metto-ci il sale
i ˈbøt-v-a ClS metto-ce-la
ii. ti ˈtʃamaClS chiami
ti tʃaˈmev-ma ClS chiamavi-mi
ti ˈlav-ta ClS lavi-ti
iii. a ˈtʃamaClS chiama
a ˈlav-sa ClS lava-si
iv. i tʃaˈmumaClS chiamiamo
i tʃaˈmeva ClS chiamavamo
i laˈvum-na ClS laviamo-ne(=ci)
i tʃaˈmev-u ClS chiamavamo-lo
v. i tʃaˈmeClS chiamate
i laˈve-v ClS lavate-vi
vi. i tʃaˈmenaClS chiamano
i tʃaˈmeva ClS chiamavano
i tʃaˈmen-u/a/ja ClS chiamano-lo/la/li-le
i tʃaˈmev-na ClS chiamavano-ne(=ci)
i ˈden-m-u ClS danno-me-lo
i ˈden-v-u ClS danno-ve/glie-lo
i piˈen-na ˈdo:v ClS pigliano-ne due
b. i tʃaˈmen-u/a/ia ˈmiaClS chiamano-lo/la/li-le mica
i ˈpɔrta mia ˈdʒɔ-r ClS porto mica giù-lo
i purˈten-u uŋˈko mia ˈka ClS portano-lo ancora mica a casa
c. i ˈpørt-u ˈsempruClS porto-lo sempre
* i ˈpɔrta ˈsempru-r ClS porto sempre-lo
i ˈfag-u puˈlit ClS faccio-lo bene
* i ˈfag puˈlit-u ClS faccio bene-lo
i ˈmaɲdʒ-na ˈpɔ:k ClS mangio-ne poco
d. i ˈpɔrta ˈdʒɔ-r/ra/i/tClS porto giù-lo/ la/ li-le/ ti
a bøta mia ˈki-s ClS mette mica qui-si
a ˈbøt-sa ˈki ClS mette-si qui
i byˈtena kiˈlɔ-r a ˈki ClS mettono lì-lo a qui
i ˈbøta mia ˈsut-v-u ClS metto mica sotto-vi/gli-lo
i ˈbøt-v-u mia ˈsuta ClS metto-vi/gli-lo sotto
i ˈbøta ˈdeŋ-v-u ClS metto dentro-ci-lo
i ˈbøta ŋ ˈfɔr-u ClS metto (in) fuori-lo
i ˈbøt-u ŋ ˈfɔra ClS metto-lo (in) fuori
i ˈbøta ŋ ˈfɔr-t-u ClS metto (in) fuori-ti-lo
i ˈbøt-t-u ŋ ˈfɔra ClS metto-ti-lo (in) fuori
i ˈbøta da iˈnai-v-u ClS metto davanti-ce-lo
i ˈbøt-v-u da iˈnai ClS metto-ce-lo davanti
e. i purˈtena (mia/ pjø) ˈka-rClS portano (mica/ più) a casa-lo
i purˈten-u (mia/ pjø) ˈka ClS portano-lo (mica/ più) a casa)
i purˈtena ˈka-r ˈpjø ClS portano a casa-lo più
i purˈtena sempru ˈka-r ClS portano sempre a casa-lo
i purˈten-u sempru ˈka ClS portano-lo sempre a casa
i purˈtena (mia/ pjø) ka-v-u ClS portano (mica/ più) a casa-vi/gli-lo
i purˈtena ˈka-na ˈdov ClS portano a casa-ne due
ti fɛ (mia/ ˈsempru) ˈtra-m ClS fai (=dai) (mica/ sempre) retta-mi
ti fɛ ˈtra-m ˈpjø ClS fai (=dai) retta-mi più
a fa ˈma-m ClS fa male-mi Example No. 19 i ˈbøta ŋ ˈfɔr-u ClS metto (in) fuori-lo
i ˈbøt-u ŋ ˈfɔra/ da ŋ ˈfɔra ClS metto-lo (in) fuori/ di (in) fuori
i ˈbøt-v-u da ˈdenta/ da ˈdre ClS metto-ce-lo di dentro/ di dietro Example No. 20 i ˈlɛdʒ-u a ˈka ˈmøja ClS leggo-lo a casa mia
i ˈfag-u a ˈka/ ˈli ClS faccio-lo a casa/ lì |