Borgomanero

back
Borgomanero
Place: Borgomanero
Province: Novara
Region: Piemonte
Number of examples: 21
2The Subject
2.1. Typology of agreement in postverbal subject constructions
2.1.1. Typology of agreement in postverbal subject constructions
Example No. 1
a.
da d ˈla i ˈdrɔmu i maˈtai
di là ClS-3p dormono i bambini
b.
i maˈtai i ˈdrɔmu da d ˈla
i bambini ClS-3p dormono di là

2.3. Subject clitics: paradigms
Example No. 2
i ˈdrɔmi ɔ druˈmettʃu
at ˈdrɔmi t ɛ druˈmettʃu
al/a ˈdrɔma l a druˈmettʃu
i druˈmumma i umma druˈmettʃu
i druˈme i e druˈmettʃu
i ˈdrɔmu i øŋ druˈmettʃu
al ˈpjɔva l ɛ pjuˈvettʃu
i ˈautʃi la kaˈdrɛga
ClS alzo la sedia, etc.
ˈt autsi
al/ la (j)autsa
i auˈtsumma
i auˈtse
i ˈautsu

2.8. Verb inflection in the third person
2.8.1. Verb inflection in the third person
Example No. 3
a.
i ˈkrøddi
ClS credo, etc.
a t ˈkrøddi
al ˈkrødda
i kraˈdumma
i kraˈde
i ˈkrøddu
al kraˈdiva
ClS credeva
i kraˈdivu
ClS credevano
cf.
l a druˈmettʃu
ClS ha dormito
i øŋ druˈmettʃu
ClS hanno dormito
l ɛ ˈɲø
ClS è venuto
i ŋ ˈɲø
ClS sono venuti
i ˈføŋ
ClS fanno

2.8.2. Common lexicalizations of multiple forms in the paradigm
Example No. 4
b.
i kraˈdivi
ClS credevo, etc.
a t kraˈdivi
al kraˈdivi
i kraˈdivu
i kraˈdivi
i kraˈdivu
i aˈvrissi laˈvammi
ClS avrei lavato-mi (=mi sarei lavato), etc.
t aˈvrissi laˈvatti
l aˈvrissi laˈvassi
i aˈvrissu laˈvanni
i aˈvrissi laˈvavvi
i aˈvrissu laˈvassi

3The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination
3.1. Inversion of the subject clitic in interrogatives: presentation of data
Example No. 5
kuza t ˈfɛ?
cosa ClS fai?
ki l ɛ k at ˈtʃami?
chi ClS è che ClS chiami?
t ɛ kunˈtentu?
ClS sei contento?

3.3. Data on complementizers and their distribution
Example No. 6
a.
i øŋ ˈditʃa-mi ke duˈmøi te at ˈveɲi
ClS hanno detto-mi che domani tu ClS vieni
soŋ ˈnai ˈfɔra ˈprømma ke te at ˈɲissi
sono uscito prima che tu ClS arrivassi
b.
l ɛ kul k i ˈtʃami ˈsempri
ClS è quello che ClS chiamo sempre
iŋ ˈky: k i ˈvenu sempri
sono quelli che ClS venogno sempre
c.
ki ˈl ɛ k(e) a ˈveɲa
chi ClS è che ClS viene?
ki ˈl ɛ k(e) at al ˈtʃami?
chi ClS è che ClS lo chiami?
ˈdiza-mi ki l ɛ k(e) a ˈveɲa
dimmi chi ClS è che ClS viene
i so mia ki tʃaˈmɛ
ClS so mica chi chiamare
d.
ˈkuza t ˈfɛ?
cosa ClS fai?
ˈdiza-mi kuza t ˈfɛ
dimmi cosa ClS fai
i so mia kuza ˈfɛ
ClS so mica cosa fare

4The Object
4.2. Differences in the distribution of impersonal "si" and reflexive "si"
4.2.2. Differences in the distribution of impersonal "si" and reflexive "si"
Example No. 7
i.
ˈki az ˈdrɔma ˈbei
qui si dorme bene
al ˈlava-si
ClS lava-si
i ˈrumpu-si i ˈpjati
ClS rompono-si i piatti
ii.
a. ˈloi i ˈvøŋgu-si sempri pasøndu
loro ClS vedono-si sempre passando
ly as ˈvønga-lu sempri paˈsɛ
lui si vede-lo sempre passare
b.
al ˈkrumpa-s-u
ClS compra-se-lo
c.
al ˈkrumpa-s-u ˈdy
ClS compra-se-ne due
d.
az ˈda-ggi un ˈlibru
si dà-gli un libro
f.
az ˈbyta-gi la ˈsa:l
si mette-ci il sale
h.
az ˈbyta-g-u ˈpɔka
si mette-ce-ne poca
(al ˈda-gg-u ˈdy)
ClS dà-gli-ne due

4.3. Systems of reflexive inflection
Example No. 8
i ˈlava-mi
ad ˈlava-ti
al ˈlava-si
i laˈvumma-si/-ni
i laˈve-vvi
i ˈlavu-si

4.3.1. Distribution of 1/2p "si" in non-reflexive constructions
Example No. 9
al ˈda-nni ˈkustu
ClS dà-ci questo

4.4. Coincidence of dative and locative in the same form
4.4.4. Coincidence of dative and locative in the same form
Example No. 10
b.
al ˈtʃapa-nu ˈdy
ClS prende-ne due
c.
al ˈda-mmi ˈkustu
ClS dà-mi questo, etc.
al ˈda-tti ˈkustu
al ˈda-ggi ˈkustu
al ˈda-nni ˈkustu
al ˈda-vvi ˈkustu
d.
al ˈda-m-(l)u/(l)a
ClS dà-me-lo/la
al ˈda-mm-ji
ClS dà-mi-li
al ˈda-gg-u
ClS dà-glie-lo, etc.
al ˈda-nn-(l)u
al ˈda-v-(l)u
e.
al ˈda-mm-u ˈdy
ClS dà-me-ne due, etc.
al ˈda-tt-u ˈdy
al ˈda-gg-u ˈdy
al ˈda-nn-u ˈdy
f.
al ˈmøtta-gi ɲ ˈtʃɔ
ClS mette-ci un chiodo
al ˈbytta-g-u/-a
ClS mette-ce-lo/la

5The Auxiliary
5.3. Auxiliary selection, participle agreement, and interactions with "si"
Example No. 11
a.
j ɔ laˈva-mmi
ClS ho lavato-mi, etc.
t ɛ laˈva-tti
l a laˈva-ssi
j umma laˈva-nni
j e laˈva-vvi
j øŋ laˈva-ssi
j ɛvi laˈva-mmi
ClS avevo lavato-mi, etc.
t ɛvi laˈva-tti
l ɛva laˈva-ssi
j ɛvu laˈva-nni
j ɛvi laˈva-vvi
j ɛvu laˈva-ssi
b.
l a spuɲˈdʒø-si
ClS ha punto-si
l a saˈta ˈʒø-ssi
ClS ha seduto giù-si
la ˈpɔrta l a vriˈsa-ssi
la porta ClS ha aperto-si
c.
la ˈpɔrta l ɛ ˈvɛrta/ vriˈsa
la porta ClS è aperta
ˈl ysu l ɛ ˈvɛrtu/ vriˈsa
l'uscio ClS è aperto
la ˈpɔrta l ɛ sˈtatʃa vriˈsa
la porta ClS è stata aperta
d.
soɲ ˈɲø
sono venuto, etc.
t ɛ ˈɲø
l ɛ ˈɲø/ˈɲuvva
suma ˈɲøttʃi/ˈɲuvvi
se ˈɲøttʃi/ˈɲuvvi
in ˈɲøttʃi/ˈɲuvvi
ˈsɛvi ˈɲø…
ero venuto
j ɔ druˈme(tʃu)
ClS ho dormito, etc.
t ɛ druˈme(tʃu)
l a druˈme(tʃu)
j uma druˈme(tʃu)
j e druˈme(tʃu)
j øŋdruˈme(tʃu)
j ɛvi druˈme(tʃu)
ClS avevo dormito

Example No. 12
s ɛ ˈsempri ˈvysta-lu paˈsɛ
si è sempre visto-lo passare
iˈnɔ s ɛ ˈsempri druˈmetʃu puˈlidu
qui si è sempre dormito bene
s ɛ ˈsempri riˈva ˈtardu
si è sempre arrivato tardi

5.10. The existential construction and locative inaccusative constructions
Example No. 13
a ŋˈg ɛ ˈki i maˈtai
ClS c'è qui quei bambini

7Aspectual and Modal Structures
7.2. Imperative and negative imperative
Example No. 14
a.-ii.
ˈtʃama-lu/ la/ ji
chiama-lo/ la/ li-le
iv.
tʃaˈmumma-lu
chiamiamo-lo
v.
tʃaˈmɛ-llu
chiamate-lo
a' ii. ˈtʃama ˈmi-llu
chiama mica-lo
iv.
tʃaˈmumma ˈmi-llu
chiamiamo mica-lo
v.
tʃaˈmɛ ˈmi-llu
chiamate-lo mica-lo

7.4. Enclisis on the indicative
Example No. 15
a.
i ɔ tʃaˈma-llu/-lla/-ji
ClS ho chiamato-lo/-la/-li/le
l a tʃaˈma-llu/-mmi
ClS ha chiamato-mi
i ɔ laˈva-mmi
ClS ho lavato-mi
t ɛ tʃaˈma-lla
ClS hai chiamato-la
i ɔ ˈvyst-u-lu
ClS ho visto-lo
i ɔ ˈvyst-a-la/ ˈvyst-a-ji / ˈvyst-a-ti
ClS ho visto-la/li/ti
l a (mia/mai/pjø/ˈɕempri/ dʒa) ˈvyst-u-lu
ClS ha (mica/ mai/ più/ sempre/ già) visto-lo
l a laˈva-ssi
ClS ha mica lavato-si
l a laˈva-ssi la ˈfatʃa
ClS ha lavato-si la faccia
i umma laˈva-nni
ClS abbiamo lavato-ni(=ci)
i e laˈva-vvi
ClS avete lavato-vi
d.
i ɔ (mija/pjø) byˈta ˈfɔ-lu
ClS ho (mica/ più) messo fuori-lo

Example No. 16
a.
ɔ ˈdittʃi-ti da mia tʃaˈmɛ:-lu
ho detto-ti di mica chiamar-lo
da tʃaˈmɛ: nˈtsyŋna→di chiamare nessuno
b.
i ˈdiza-ti da byˈtɛ fɔ ˈpjø-llu
ClS dico-ti di mettere fuori più-lo
d.
i ˈdiza-ti da byˈtɛ (mija) ˈfɔ-lu
ClS dico-ti di mettere mica fuori-lo
da mija byˈtɛ ˈfɔ-lu→di mica mettere fuori-lo

Example No. 17
a.
ˈtʃama-lu
chiama-lo
tʃaˈmumma-lu
chiamiamo-lo
tʃaˈmɛ-llu
chiamate-lo
b.
tʃama ˈmi-llu/ ˈpjø-llu
chiama mica-lo/ più-lo
tʃaˈmumma ˈmi-llu
chiamiamo mica-lo
tʃaˈmɛ ˈmi-llu
chiamate mica-lo
d.
ˈbyta (mija) ˈfɔ-lu
metti mica fuori-lo
byˈtumma (mija) ˈfɔ-lu
mettiamo mica fuori-lo
byˈte (mija) ˈfɔ-lu
mettete mica fuori-lo

Example No. 18
a.-i.
i ˈlava-mi
ClS lavo-mi
i ˈtʃama-lu
ClS chiamo-lo
ii.
at ˈvøŋga-mi
ClS vedi-mi
iii.
al ˈlava-si
ClS lava-si
al ˈtʃama-mi/ti
ClS chiama-mi/ti
a ŋˈg ɛ-ggi i maˈta
ClS ci è-ci i bambini
al ˈda-gg-u
ClS da-ce(=glie)-lo
iv.
i tʃaˈmummu-lu
ClS chiamiamo-lo
v.
i vaŋˈge-mmi
ClS vedete-mi
vi.
i ˈvøŋgu-i
ClS vedono-li
b.
a ŋˈg ɛ ˈpjø-ggi inˈtsøi
ClS ci è più-ci nessuno (=c'è più nessuno)
a ŋˈg ɛ ˈmai-ggi inˈtsøi
ClS ci è mai-ci nessuno
al da ˈmi-gg-u
ClS da mica-ce(=glie)-lo (= glielo dà mica)
i ˈlavi ˈmi-mmi/ ˈpjø-mmi
ClS lavo mica-mi/ più-mi
i tʃami-ˈmi-llu
ClS chiamo mica-lo
al ˈlava ˈmi-ssi/ ˈpjø-ssi
ClS lava mica-si/ più-si
al tʃama-ˈmi-mmi/-tti
ClS chiama mica-mi/ti
al tʃamaˈ-pjø-tti
ClS chiama più-ti
i tʃamumma-ˈmi-llu
ClS chiamiamo mica-lo
i øŋ ˈmi-ji/ ˈpjø-ji
ClS hanno mica-li/ più-li
i øŋ dʒa ˈpjø-ji
ClS hanno già più-li
i ˈbyti ˈsora ˈpjø-llu
ClS metto sopra più-lo
i ˈmøtti ˈki ˈpjø-llu
ClS metto qui più-lo
i ˈbyttu ˈmi-llu iˈnɔ
ClS mettono mica-lo lì
i ˈbyttu ˈmai-lu iˈnɔ
ClS mettono mai-lo lì
i ˈbyttu iˈnɔ ˈpjø-llu
ClS mettono lì più-lo
i ˈfagi ˈpjø-tti ˈpo
ClS faccio più-ti paura
i ˈfagi ˈmi-tti ˈpo
ClS faccio mica-ti paura
al da tra ˈpjø-mmi
ClS dà retta più-mi
i ˈpɔrti ka ˈpjø-llu/-tti
ClS porto a casa più-lo/ti
c.
i ˈtʃama-lu ˈsempri
ClS chiama-lo sempre
i ˈføŋ-lu puˈlidu
ClS faccio-lo bene
i ˈtʃama-lu da sˈpøssu
ClS chiamo-lo spesso
i ˈmaɲdʒa-nu ˈpɔku
ClS mangio-ne poco
d.
i ˈbyti mia ˈsora-lu
ClS metto mica sopra-lo
i ˈbyttu iˈnɔ-llu/ i ˈbyttu-lu iˈnɔ
ClS mettono lì-lo/ ClS mettono-lo lì
i ˈmøtti mia ˈki-llu
ClS metto mica qui-lo
i ˈbyttu ˈmia iˈnɔ-llu
ClS metto mica lì-lo
e.
i ˈpɔrti mia ˈka-llu/-tti
ClS porto mica a casa-lo/-ti
al da (sempri) ˈtra-ggi
ClS dà (sempre) retta-ci(=gli)
al da mia ˈtra-ggi
ClS dà mica retta-ci(=gli)
al da tra-ggi ˈnuta
ClS dà retta-ci(=gli) nulla
al da (dʒa/ skwazi) ˈtra-mmi
ClS (già/ quasi) retta-mi
al da ˈtra-mmi ˈŋko:
ClS dà retta-mi ancora
al da mia ˈtra-mmi
ClS dà mica retta-mi
cf.
i ˈfaga-gi/-ti ˈpo(nu)
ClS faccio-ci/ti paura
al da-mmi ˈtra
ClS dà-mi retta

Example No. 19
i ˈbyta-lu da ˈdrɛ/ da dzora
ClS metto-lo di dietro/di sopra
*i ˈbyta da ˈdrɛ-llu
ClS metto di dietro-lo
i ˈbyta ˈsora-lu
ClS metto sopra-lo

Example No. 20
i ˈfage-lu da l ˈfɔ
ClS faccio-lo di fuori
i ˈledʒa-lu ˈka
ClS leggo-lo a casa

8The Noun Phrase
8.2. -u, -a, -I systems
8.2.2. -u, -a, -I systems
Example No. 21
a.
al ˈdɔni la ˈdɔna
la donna
kul ˈdɔni kula ˈdɔna
quella donna
sti ˈdɔni sta ˈdɔna
questa donna
al nɔsti suˈrɛli la nɔsta suˈrɛla
la nostra sorealla
ˈʎ auti ˈdɔni l auta ˈdɔna
l'altra donna
kul bravi ˈdɔni kula brava ˈdɔna
quella brava donna
kul bɛl ˈdɔni
quelle belle donne
kul dou/ kwatru ˈdɔni
quelle due/quattro donne
pɔki ˈdɔni
poche donne
kul dɔni ˈbravi/ ˈbɛli/ ˈvɛdʒi
quelle donne brave/ belle /vecchie
al kaˈmiʑi ˈnɔvi
le camicie nuove
a'.
in ˈdɔni
sono donne
in ˈbɛli
sono belle
in ˈbravi
sono brave
in ˈvɛdʒi
sono vecchie
iŋ kuli ˈla
sono quelle là
iŋ kusti
sono queste
i ˈdrɔmu a ˈdrɔma
ClS-f. dorme
al ˈda-mm-i al ˈda-m-(l)a
ClS da-mi-la
b.
i ˈɔimi ˈl ɔmu
l'uomo
i ˈkøi
i cani
i kuˈtsui
i calzoni
i nøs fraˈdei al nøs fraˈde
il nostro fratello
ky ˈɔimi kuˈl ɔmu
quell'uomo
sti ˈɔimi/ kustʃi ˈɔimi ˈst ɔmu
quest'uomo
stu ˈkøi
questo cane
i autʃi ˈɔimi l aut(u) ˈomu
l'altro uomo
l au(tu) ˈkøi
l'altro cane
ky bravi ˈɔimi kul braˈv ɔmu
quel brav'uomo
kul bravu ˈkøi
quel bravo cane
ky ɔimi ˈvedʒi
quegli uomini vecchi
ky dy/ kwatru ˈɔimi
quei due/quattro uomini
pɔki ˈɔimi
pochi uomini
i kuˈtsui ˈnøvi
i calzoni nuovi
b'.
in ˈɔimi
sono uomini
in ˈvedʒi
sono vecchi
in ˈbravi
sono bravi
i ˈdrɔmu al ˈdrɔma
ClS-m dorme
al ˈda-mm-i al ˈda-m-(l)u
ClS da-mi-lo