| Borgomanero | |
| 2 | The Subject 2.1. Typology of agreement in postverbal subject constructions 2.1.1. Typology of agreement in postverbal subject constructions Example No. 1 2.3. Subject clitics: paradigmsa. da d ˈla i ˈdrɔmu i maˈtaidi là ClS-3p dormono i bambini
b. i maˈtai i ˈdrɔmu da d ˈlai bambini ClS-3p dormono di là Example No. 2 2.8. Verb inflection in the third personi ˈdrɔmi ɔ druˈmettʃu
at ˈdrɔmi t ɛ druˈmettʃu
al/a ˈdrɔma l a druˈmettʃu
i druˈmumma i umma druˈmettʃu
i druˈme i e druˈmettʃu
i ˈdrɔmu i øŋ druˈmettʃu
al ˈpjɔva l ɛ pjuˈvettʃu
i ˈautʃi la kaˈdrɛga ClS alzo la sedia, etc.
ˈt autsi
al/ la (j)autsa
i auˈtsumma
i auˈtse
i ˈautsu 2.8.1. Verb inflection in the third person Example No. 3 2.8.2. Common lexicalizations of multiple forms in the paradigma. i ˈkrøddiClS credo, etc.
a t ˈkrøddi
al ˈkrødda
i kraˈdumma
i kraˈde
i ˈkrøddu
al kraˈdiva ClS credeva
i kraˈdivu ClS credevano
cf. l a druˈmettʃuClS ha dormito
i øŋ druˈmettʃu ClS hanno dormito
l ɛ ˈɲø ClS è venuto
i ŋ ˈɲø ClS sono venuti
i ˈføŋ ClS fanno Example No. 4 b. i kraˈdiviClS credevo, etc.
a t kraˈdivi
al kraˈdivi
i kraˈdivu
i kraˈdivi
i kraˈdivu
i aˈvrissi laˈvammi ClS avrei lavato-mi (=mi sarei lavato), etc.
t aˈvrissi laˈvatti
l aˈvrissi laˈvassi
i aˈvrissu laˈvanni
i aˈvrissi laˈvavvi
i aˈvrissu laˈvassi |
| 3 | The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination 3.1. Inversion of the subject clitic in interrogatives: presentation of data Example No. 5 3.3. Data on complementizers and their distributionkuza t ˈfɛ? cosa ClS fai?
ki l ɛ k at ˈtʃami? chi ClS è che ClS chiami?
t ɛ kunˈtentu? ClS sei contento? Example No. 6 a. i øŋ ˈditʃa-mi ke duˈmøi te at ˈveɲiClS hanno detto-mi che domani tu ClS vieni
soŋ ˈnai ˈfɔra ˈprømma ke te at ˈɲissi sono uscito prima che tu ClS arrivassi
b. l ɛ kul k i ˈtʃami ˈsempriClS è quello che ClS chiamo sempre
iŋ ˈky: k i ˈvenu sempri sono quelli che ClS venogno sempre
c. ki ˈl ɛ k(e) a ˈveɲachi ClS è che ClS viene?
ki ˈl ɛ k(e) at al ˈtʃami? chi ClS è che ClS lo chiami?
ˈdiza-mi ki l ɛ k(e) a ˈveɲa dimmi chi ClS è che ClS viene
i so mia ki tʃaˈmɛ ClS so mica chi chiamare
d. ˈkuza t ˈfɛ?cosa ClS fai?
ˈdiza-mi kuza t ˈfɛ dimmi cosa ClS fai
i so mia kuza ˈfɛ ClS so mica cosa fare |
| 4 | The Object 4.2. Differences in the distribution of impersonal "si" and reflexive "si" 4.2.2. Differences in the distribution of impersonal "si" and reflexive "si" Example No. 7 4.3. Systems of reflexive inflectioni. ˈki az ˈdrɔma ˈbeiqui si dorme bene
al ˈlava-si ClS lava-si
i ˈrumpu-si i ˈpjati ClS rompono-si i piatti
ii. a. ˈloi i ˈvøŋgu-si sempri pasønduloro ClS vedono-si sempre passando
ly as ˈvønga-lu sempri paˈsɛ lui si vede-lo sempre passare
b. al ˈkrumpa-s-uClS compra-se-lo
c. al ˈkrumpa-s-u ˈdyClS compra-se-ne due
d. az ˈda-ggi un ˈlibrusi dà-gli un libro
f. az ˈbyta-gi la ˈsa:lsi mette-ci il sale
h. az ˈbyta-g-u ˈpɔkasi mette-ce-ne poca
(al ˈda-gg-u ˈdy) ClS dà-gli-ne due Example No. 8 4.3.1. Distribution of 1/2p "si" in non-reflexive constructionsi ˈlava-mi
ad ˈlava-ti
al ˈlava-si
i laˈvumma-si/-ni
i laˈve-vvi
i ˈlavu-si Example No. 9 4.4. Coincidence of dative and locative in the same formal ˈda-nni ˈkustu ClS dà-ci questo 4.4.4. Coincidence of dative and locative in the same form Example No. 10 b. al ˈtʃapa-nu ˈdyClS prende-ne due
c. al ˈda-mmi ˈkustuClS dà-mi questo, etc.
al ˈda-tti ˈkustu
al ˈda-ggi ˈkustu
al ˈda-nni ˈkustu
al ˈda-vvi ˈkustu
d. al ˈda-m-(l)u/(l)aClS dà-me-lo/la
al ˈda-mm-ji ClS dà-mi-li
al ˈda-gg-u ClS dà-glie-lo, etc.
al ˈda-nn-(l)u
al ˈda-v-(l)u
e. al ˈda-mm-u ˈdyClS dà-me-ne due, etc.
al ˈda-tt-u ˈdy
al ˈda-gg-u ˈdy
al ˈda-nn-u ˈdy
f. al ˈmøtta-gi ɲ ˈtʃɔClS mette-ci un chiodo
al ˈbytta-g-u/-a ClS mette-ce-lo/la |
| 5 | The Auxiliary 5.3. Auxiliary selection, participle agreement, and interactions with "si" Example No. 11 a. j ɔ laˈva-mmiClS ho lavato-mi, etc.
t ɛ laˈva-tti
l a laˈva-ssi
j umma laˈva-nni
j e laˈva-vvi
j øŋ laˈva-ssi
j ɛvi laˈva-mmi ClS avevo lavato-mi, etc.
t ɛvi laˈva-tti
l ɛva laˈva-ssi
j ɛvu laˈva-nni
j ɛvi laˈva-vvi
j ɛvu laˈva-ssi
b. l a spuɲˈdʒø-siClS ha punto-si
l a saˈta ˈʒø-ssi ClS ha seduto giù-si
la ˈpɔrta l a vriˈsa-ssi la porta ClS ha aperto-si
c. la ˈpɔrta l ɛ ˈvɛrta/ vriˈsala porta ClS è aperta
ˈl ysu l ɛ ˈvɛrtu/ vriˈsa l'uscio ClS è aperto
la ˈpɔrta l ɛ sˈtatʃa vriˈsa la porta ClS è stata aperta
d. soɲ ˈɲøsono venuto, etc.
t ɛ ˈɲø
l ɛ ˈɲø/ˈɲuvva
suma ˈɲøttʃi/ˈɲuvvi
se ˈɲøttʃi/ˈɲuvvi
in ˈɲøttʃi/ˈɲuvvi
ˈsɛvi ˈɲø… ero venuto
j ɔ druˈme(tʃu) ClS ho dormito, etc.
t ɛ druˈme(tʃu)
l a druˈme(tʃu)
j uma druˈme(tʃu)
j e druˈme(tʃu)
j øŋdruˈme(tʃu)
j ɛvi druˈme(tʃu) ClS avevo dormito Example No. 12 5.10. The existential construction and locative inaccusative constructionss ɛ ˈsempri ˈvysta-lu paˈsɛ si è sempre visto-lo passare
iˈnɔ s ɛ ˈsempri druˈmetʃu puˈlidu qui si è sempre dormito bene
s ɛ ˈsempri riˈva ˈtardu si è sempre arrivato tardi Example No. 13 a ŋˈg ɛ ˈki i maˈtai ClS c'è qui quei bambini |
| 7 | Aspectual and Modal Structures 7.2. Imperative and negative imperative Example No. 14 7.4. Enclisis on the indicativea.-ii. ˈtʃama-lu/ la/ jichiama-lo/ la/ li-le
iv. tʃaˈmumma-luchiamiamo-lo
v. tʃaˈmɛ-lluchiamate-lo
a' ii. ˈtʃama ˈmi-llu chiama mica-lo
iv. tʃaˈmumma ˈmi-lluchiamiamo mica-lo
v. tʃaˈmɛ ˈmi-lluchiamate-lo mica-lo Example No. 15 a. i ɔ tʃaˈma-llu/-lla/-jiClS ho chiamato-lo/-la/-li/le
l a tʃaˈma-llu/-mmi ClS ha chiamato-mi
i ɔ laˈva-mmi ClS ho lavato-mi
t ɛ tʃaˈma-lla ClS hai chiamato-la
i ɔ ˈvyst-u-lu ClS ho visto-lo
i ɔ ˈvyst-a-la/ ˈvyst-a-ji / ˈvyst-a-ti ClS ho visto-la/li/ti
l a (mia/mai/pjø/ˈɕempri/ dʒa) ˈvyst-u-lu ClS ha (mica/ mai/ più/ sempre/ già) visto-lo
l a laˈva-ssi ClS ha mica lavato-si
l a laˈva-ssi la ˈfatʃa ClS ha lavato-si la faccia
i umma laˈva-nni ClS abbiamo lavato-ni(=ci)
i e laˈva-vvi ClS avete lavato-vi
d. i ɔ (mija/pjø) byˈta ˈfɔ-luClS ho (mica/ più) messo fuori-lo Example No. 16 a. ɔ ˈdittʃi-ti da mia tʃaˈmɛ:-luho detto-ti di mica chiamar-lo
da tʃaˈmɛ: nˈtsyŋna→di chiamare nessuno
b. i ˈdiza-ti da byˈtɛ fɔ ˈpjø-lluClS dico-ti di mettere fuori più-lo
d. i ˈdiza-ti da byˈtɛ (mija) ˈfɔ-luClS dico-ti di mettere mica fuori-lo
da mija byˈtɛ ˈfɔ-lu→di mica mettere fuori-lo Example No. 17 a. ˈtʃama-luchiama-lo
tʃaˈmumma-lu chiamiamo-lo
tʃaˈmɛ-llu chiamate-lo
b. tʃama ˈmi-llu/ ˈpjø-lluchiama mica-lo/ più-lo
tʃaˈmumma ˈmi-llu chiamiamo mica-lo
tʃaˈmɛ ˈmi-llu chiamate mica-lo
d. ˈbyta (mija) ˈfɔ-lumetti mica fuori-lo
byˈtumma (mija) ˈfɔ-lu mettiamo mica fuori-lo
byˈte (mija) ˈfɔ-lu mettete mica fuori-lo Example No. 18 a.-i. i ˈlava-miClS lavo-mi
i ˈtʃama-lu ClS chiamo-lo
ii. at ˈvøŋga-miClS vedi-mi
iii. al ˈlava-siClS lava-si
al ˈtʃama-mi/ti ClS chiama-mi/ti
a ŋˈg ɛ-ggi i maˈta ClS ci è-ci i bambini
al ˈda-gg-u ClS da-ce(=glie)-lo
iv. i tʃaˈmummu-luClS chiamiamo-lo
v. i vaŋˈge-mmiClS vedete-mi
vi. i ˈvøŋgu-iClS vedono-li
b. a ŋˈg ɛ ˈpjø-ggi inˈtsøiClS ci è più-ci nessuno (=c'è più nessuno)
a ŋˈg ɛ ˈmai-ggi inˈtsøi ClS ci è mai-ci nessuno
al da ˈmi-gg-u ClS da mica-ce(=glie)-lo (= glielo dà mica)
i ˈlavi ˈmi-mmi/ ˈpjø-mmi ClS lavo mica-mi/ più-mi
i tʃami-ˈmi-llu ClS chiamo mica-lo
al ˈlava ˈmi-ssi/ ˈpjø-ssi ClS lava mica-si/ più-si
al tʃama-ˈmi-mmi/-tti ClS chiama mica-mi/ti
al tʃamaˈ-pjø-tti ClS chiama più-ti
i tʃamumma-ˈmi-llu ClS chiamiamo mica-lo
i øŋ ˈmi-ji/ ˈpjø-ji ClS hanno mica-li/ più-li
i øŋ dʒa ˈpjø-ji ClS hanno già più-li
i ˈbyti ˈsora ˈpjø-llu ClS metto sopra più-lo
i ˈmøtti ˈki ˈpjø-llu ClS metto qui più-lo
i ˈbyttu ˈmi-llu iˈnɔ ClS mettono mica-lo lì
i ˈbyttu ˈmai-lu iˈnɔ ClS mettono mai-lo lì
i ˈbyttu iˈnɔ ˈpjø-llu ClS mettono lì più-lo
i ˈfagi ˈpjø-tti ˈpo ClS faccio più-ti paura
i ˈfagi ˈmi-tti ˈpo ClS faccio mica-ti paura
al da tra ˈpjø-mmi ClS dà retta più-mi
i ˈpɔrti ka ˈpjø-llu/-tti ClS porto a casa più-lo/ti
c. i ˈtʃama-lu ˈsempriClS chiama-lo sempre
i ˈføŋ-lu puˈlidu ClS faccio-lo bene
i ˈtʃama-lu da sˈpøssu ClS chiamo-lo spesso
i ˈmaɲdʒa-nu ˈpɔku ClS mangio-ne poco
d. i ˈbyti mia ˈsora-luClS metto mica sopra-lo
i ˈbyttu iˈnɔ-llu/ i ˈbyttu-lu iˈnɔ ClS mettono lì-lo/ ClS mettono-lo lì
i ˈmøtti mia ˈki-llu ClS metto mica qui-lo
i ˈbyttu ˈmia iˈnɔ-llu ClS metto mica lì-lo
e. i ˈpɔrti mia ˈka-llu/-ttiClS porto mica a casa-lo/-ti
al da (sempri) ˈtra-ggi ClS dà (sempre) retta-ci(=gli)
al da mia ˈtra-ggi ClS dà mica retta-ci(=gli)
al da tra-ggi ˈnuta ClS dà retta-ci(=gli) nulla
al da (dʒa/ skwazi) ˈtra-mmi ClS (già/ quasi) retta-mi
al da ˈtra-mmi ˈŋko: ClS dà retta-mi ancora
al da mia ˈtra-mmi ClS dà mica retta-mi
cf. i ˈfaga-gi/-ti ˈpo(nu)ClS faccio-ci/ti paura
al da-mmi ˈtra ClS dà-mi retta Example No. 19 i ˈbyta-lu da ˈdrɛ/ da dzora ClS metto-lo di dietro/di sopra
*i ˈbyta da ˈdrɛ-llu ClS metto di dietro-lo
i ˈbyta ˈsora-lu ClS metto sopra-lo Example No. 20 i ˈfage-lu da l ˈfɔ ClS faccio-lo di fuori
i ˈledʒa-lu ˈka ClS leggo-lo a casa |
| 8 | The Noun Phrase 8.2. -u, -a, -I systems 8.2.2. -u, -a, -I systems Example No. 21 a. al ˈdɔni la ˈdɔnala donna
kul ˈdɔni kula ˈdɔna quella donna
sti ˈdɔni sta ˈdɔna questa donna
al nɔsti suˈrɛli la nɔsta suˈrɛla la nostra sorealla
ˈʎ auti ˈdɔni l auta ˈdɔna l'altra donna
kul bravi ˈdɔni kula brava ˈdɔna quella brava donna
kul bɛl ˈdɔni quelle belle donne
kul dou/ kwatru ˈdɔni quelle due/quattro donne
pɔki ˈdɔni poche donne
kul dɔni ˈbravi/ ˈbɛli/ ˈvɛdʒi quelle donne brave/ belle /vecchie
al kaˈmiʑi ˈnɔvi le camicie nuove
a'. in ˈdɔnisono donne
in ˈbɛli sono belle
in ˈbravi sono brave
in ˈvɛdʒi sono vecchie
iŋ kuli ˈla sono quelle là
iŋ kusti sono queste
i ˈdrɔmu a ˈdrɔma ClS-f. dorme
al ˈda-mm-i al ˈda-m-(l)a ClS da-mi-la
b. i ˈɔimi ˈl ɔmul'uomo
i ˈkøi i cani
i kuˈtsui i calzoni
i nøs fraˈdei al nøs fraˈde il nostro fratello
ky ˈɔimi kuˈl ɔmu quell'uomo
sti ˈɔimi/ kustʃi ˈɔimi ˈst ɔmu quest'uomo
stu ˈkøi questo cane
i autʃi ˈɔimi l aut(u) ˈomu l'altro uomo
l au(tu) ˈkøi l'altro cane
ky bravi ˈɔimi kul braˈv ɔmu quel brav'uomo
kul bravu ˈkøi quel bravo cane
ky ɔimi ˈvedʒi quegli uomini vecchi
ky dy/ kwatru ˈɔimi quei due/quattro uomini
pɔki ˈɔimi pochi uomini
i kuˈtsui ˈnøvi i calzoni nuovi
b'. in ˈɔimisono uomini
in ˈvedʒi sono vecchi
in ˈbravi sono bravi
i ˈdrɔmu al ˈdrɔma ClS-m dorme
al ˈda-mm-i al ˈda-m-(l)u ClS da-mi-lo |