Copertino

back
Copertino
Place: Copertino
Province: Lecce
Region: Puglia
Number of examples: 30
2The Subject
2.2. The null subject parameter: introduction
Example No. 1
i.
ˈɛɲɲu ˈkrai
vengo domani
ii.
sɔ bbiˈnuti aɲˈɲuni
sono venuti bambini
iii.
tʃi ti ˈpjentsi ka ˈɛnɛ
chi (ti) pensi che viene?

3The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination
3.2. Partial interrogatives introduced by the wh- conjunction
3.2.1. Partial interrogatives introduced by the wh- conjunction
Example No. 2
tʃi(ŋ ka) ˈɛnɛ?
chi che viene?
tʃe(ŋ ka) sta fˈfaʃi?
che che stai fai?
nɔ sˈsattʃu ˈtʃi(ŋ ka) addʒu ccaˈmarɛ
non so chi che ho chiamare
nɔ sˈsattʃu ˈtʃe(ŋ ka) addʒu fˈfarɛ
non so cosa che ho fare

3.3. Data on complementizers and their distribution
Example No. 3
a.
m anu ˈtittu ka ˈkrai ˈɛnɛ
mi hanno detto che domani viene
ˈpɛntsu ka ˈɛnɛ ˈkrai
penso che viene domani
sɔ bbisˈsutu ˈdɔpu ka si tturˈnatu
sono uscito dopo che sei tornato
nɔ bˈbɛssu ka sta cˈcɔɛ
non esco che sta piove(ndo)
b.
ɛ kˈkwiɖɖu ka ˈeʃu ˈsɛmprɛ
è quello che vedo sempre
ka mi ˈcama ˈsɛmprɛ→che mi chiama sempre
ka nˈn addʒu ˈtati li ˈsɔrdi→che gli ho dati i soldi
ˈkwiɖɖu ka ɟˈɟɛ aˈmiku ˈmia
quello, che è amico mio…
ˈtɛɲɲu cu lˈlibbri ka sˈsɔrdi
ho più libri che soldi
c.
tʃi ˈɛnɛ?
chi viene?
ˈti-mmɛ tʃi ˈɛnɛ
dimmi chi viene
nɔ sˈsattʃu tʃi ˈaddʒu ccaˈmarɛ
non so chi ho chiamare
tʃi ɛra puˈtutu ˈl ɛra ˈfattu
chi(=se) avessi potuto, l'avrei fatto
d.
tʃɛ fˈfaʃi?
cosa fai?
ˈti-mmɛ tʃɛ fˈfaʃi
dimmi cosa fai
nɔ sˈsattʃu tʃe ˈaddʒu fˈfarɛ
non so cosa ho fare
f.
tʃi ɛra puˈtutu ˈl ɛra ˈfattu
chi(=se) avevo potuto, l'avevo fatto

3.11. The subjunctive instead of the infinitive. The inflected infinitive
Example No. 4
a.
ˈiɖɖu ˈɔlɛ ku bˈbɛssɛ
lui vuole Prt esce(=uscire)
ˈau ku mˈmaɲdʒu
ho Prt mangio(=da mangiare)
d.
ˈaddʒu ʃirˈkatu ku dˈdɔrmu
ho cercato Prt dormo(=di dormire)
ˈiɖɖu sta bˈbaɛ ku mˈmaɲdʒa
lui sta va Prt mangia(=a mangiare)
ˈiɖɖu a ɲtʃiɲˈɲatu ku mˈmaɲdʒa
lui ha cominciato Prt mangia(=a mangiare)
e.
ti sta dˈdiku ku llu ˈcami
ti sta dico Prt lo chiami(=di chiamarlo)
ɛ kkutˈtɛntɛ ku dˈdɔrmɛ
è contento Prt dorme(=di dormire)

Example No. 5
a.
lu ˈpɔttsu caˈmarɛ
lo posso chiamare
b.
lu ˈɛtɛ turˈmirɛ
lo vede dormire
c.
ˈiɖɖu lu ˈfaʃɛ turˈmirɛ
lui lo fa dormire

Example No. 6
ɛ mˈmɛɟɟu ˈiɖɖu ku bˈbɛssɛ
è meglio lui che esce
ˈiɖɖu ˈɔlɛ jɔ ku bˈbɛssu
lui vuole io Prt esco
ˈiɖɖu lu ˈfaʃɛ ku dˈdɔrmɛ
lui lo fa Prt dorme
ˈaddʒu ˈdittu ˈiɖɖʊ ku si ni ˈɲaɛ
ho detto lui Prt se ne va

Example No. 7
ˈiɖɖu ˈtiʃɛ ka jɔ ˈtɔrmu ˈmutu
lui dice che io dormo molto
ˈpɛntsu ka lu ˈcamu
penso che lo chiamo
ˈiɖɖu ɛ kkutˈtɛntɛ ka ˈjɔ nɔ sta dˈdɔrmu
lui è contento che io non sta dormo
ti prɔˈmɛttu ka ˈɛɲɲu
ti prometto che vengo
ka nɔn tʃi ˈɛɲɲu→che non ci vengo

Example No. 8
ti sta dˈdiku ku nullu ˈcami
ti sta dico Prt non lo chiami
ɛ kkutˈtɛntɛ ku nɔ dˈdɔrmɛ
è contento Prt non dorme
ɛ mˈmɛɟɟu ˈiɖɖu ku nɔ bˈbɛssɛ/a
è meglio lui Prt non esce/esca

Example No. 9
uˈliamu ku llu faˈtʃimu
volevamo Prt lo facciamo
sɔ bbisˈsutu prima ku bˈbjɛni
sono uscito prima Prt vieni

3.12. Aspectual constructions with finite verbs
3.12.2. Aspectual constructions with finite verbs
Example No. 10
a.
sta bˈbɛɲɲu
sta vengo
sta bˈbjɛni
sta vieni
sta bˈbɛnɛ
sta viene
sta bbiˈnimu
sta veniamo
sta bbiˈniti
sta venite
sta ˈbbɛninu
sta vengono
ti sta risˈpɔnnu
ti sta rispondo
ti sta rispunˈnia
ti sta rispondevo
ˈiɖɖu sta bˈbɛssɛ
lui sta esce
mi sta bˈbɛtɛ
mi sta vede
si nni sta bˈbaɛ
se ne sta va
sta bˈbaɛ mˈmaɲdʒa
sta va mangia
b.
sta bˈbaɛ ku ˈmaɲdʒa
sta va che mangia

4The Object
4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive
Example No. 11
i.
aɖˈɖai si ˈtɔrmɛ bˈbuɛnu
là si dorme bene
s a sˈsempre turˈmutu bˈbuɛnu
si ha sempre dormito bene
ii.
a. ˈiɖɖu si ˈɛtɛ pasˈsarɛ ˈsɛmprɛ
lui si vede passare sempre
ˈiɖɖi si ˈɛtinu pasˈsarɛ ˈsɛmprɛ
loro si vedono passare sempre
b.
ˈiɖɖu si lu kˈkatta
lui se lo compra
c.
ˈiɖɖu si ni kˈkatta ˈtrɛtɛ
lui se ne compra tre
g.
(a ˈiɖɖu si ni ˈtanu ˈmuti)
a lui se ne danno molti

4.3. Systems of reflexive inflection
Example No. 12
mi lˈlau
ti lˈlai
si lˈla
ni lˈlamu
bi lˈlati
si lˈlanu

4.5. The use of "ne" instead of dative in nexuses with accusative/partitive
4.5.2. The use of "ne" instead of dative in nexuses with accusative/partitive
Example No. 13
b.
ˈiɖɖu lu/ la/ li ˈɛtɛ
lui lo/la/li-le vede
c.
ˈiɖɖu mi ˈtaɛ ˈkwistu
lui mi dà questo, etc.
ti ˈtaɛ ˈkwistu
ni ˈtaɛ ˈkwistu
ni ˈtaɛ ˈkwistu
bi ˈtaɛ ˈkwistu
d.
ˈiɖɖu mi lu ˈtaɛ
lui me lo dà, etc.
ti lu ˈtaɛ
ni lu ˈtaɛ
ni lu ˈtaɛ
bi lu ˈtaɛ
ni li ˈtaeɛ
ne (=glie/ce) li/le dà
e.
ˈiɖɖu mi ni ˈtaɛ trɛtɛ
lui me ne dà tre
ni li ˈtaɛ trɛtɛ
ne gli dà tre
ni li ˈtaɛ trɛtɛ
ne gli (=ci) dà tre
bi ni ˈtaɛ trɛtɛ
ve ne dà tre
f.
jɔ lu ˈmɛntu
io (ce) lo metto

5The Auxiliary
5.1. Parameters related to the structure and agreement of the participle
5.1.2. Parameters related to the structure and agreement of the participle
Example No. 14
imu ˈla:tɛ/ˈla:tu li rˈrɔbbɛ
abbiamo lavate/lavato i panni

5.3. Auxiliary selection, participle agreement, and interactions with "si"
Example No. 15
a.
m addʒu llaˈvatu/llaˈvata
mi ho lavato/lavata, etc.
t a llaˈvatu/llaˈvata
(ˈiɖɖu) s a llaˈvatu
(ˈɛɖɖa) s a llaˈvata
n imu llaˈvati/llaˈvatɛ
b iti llaˈvati/llaˈvatɛ
s anu llaˈvati/llaˈvatɛ
b.
s a bbruˈʃatu la ˈkarnɛ
si ha bruciato la carne
s a ddiʃʃiˈtatu (pi llu riˈmɔrɛ)
si ha svegliato(per il runore)
s a ppinˈtutu
si ha pentito
s a ssitˈtatu/a
si ha seduto/ seduta
s anu muɖˈɖati/e
si hanno bagnati/ bagnate
c.
so mmuɖˈɖati/e
sono bagnati/ bagnate
ɛ ppinˈtutu
è pentito
ɟɛ ddiʃˈʃitatu
è sveglio
stae diʃˈʃitatu
sta sveglio
stae sitˈtatu/a
sta seduto/a
d.
sɔ bbiˈnutu/a
sono venuto/a
si bbiˈnutu
ɛ bbiˈnutu
simu iˈnuti
siti iˈnuti
sɔ bbiˈnuti
ɛra iˈnutu
era venuto
ˈɛranu iˈnuti
erano venuti
addʒu turˈmutu
ho dormito, etc.
a turˈmutu
a ddurˈmutu
imu turˈmutu
iti turˈmutu
anu turˈmutu
ia turˈmutu
aveva dormito
ˈianu turˈmutu
avevano dormito

5.10. The existential construction and locative inaccusative constructions
Example No. 16
ɲtʃi ˈsɔntu aɲˈɲuni/ li aɲˈɲuni
ci sono bambini/ i bambini

6Negation and Adverbs
6.1. Three types of sentential negation
Example No. 17
nu ˈaddʒu caˈmatu ˈtʃɛɖɖi
non ho chiamato nessuno

Example No. 18
nu lˈl addʒu ˈvistu ˈtʃui
non lo ho visto più

6.3. Position of the adverb in relation to the participle
6.3.4. Position of the adverb in relation to the participle
Example No. 19
nu ll addʒu ˈvistu ˈtʃui
non lo ho visto più

7Aspectual and Modal Structures
7.2. Imperative and negative imperative
Example No. 20
a.-ii.
ˈcama ˈkwiɖɖu
chiama quello
ˈcama-lu/la/li/lɛ
chiama-lo/la/li/le
ˈta-mmi-lu/la/li/lɛ
ˈda-mme-lo/la/li/le
iv.
caˈmamulu
chiamiamo-lo
v.
caˈmati-lu
ˈchiamate-lo
a' ii. nu-llu/lla caˈmarɛ
non lo/ la chiamare
nu mmi lu/ la ˈtarɛ→ˈnon me lo/la dare
iv.
nu llu caˈmamu
non lo chiamiamo
v.
nu-llu caˈmati
non lo chiamate
b.
lu/ la/ li/ lɛ ˈɛtɛ
lo/ la/ li/ le vede

8The Noun Phrase
8.1. The possessive
8.1.1. The possessive
Example No. 21
b.
la ˈkasa ˈmia ˈnɔa
la casa mia nuova
li trɛ kˈkasi ˈmia ˈnɔɛ
le tre case mie nuove
li trɛ kˈkani ˈmia ˈniuri
i tre cani miei neri

Example No. 22
li trɛ kˈkasɛ ˈmia
le tre case mie
li trɛ kˈkani ˈmia
i tre cani miei

Example No. 23
lu ˈkanɛ ˈmia/ˈtua/ˈsua li ˈkani ˈmia/ˈtua/ˈsua
il cane mio/tuo/suo
lu ˈkanɛ ˈnwɛʃʃu/ˈvwɛʃʃu/ˈlɔru li ˈkani ˈnwɛʃʃi/ˈvwɛʃʃi/ ˈlɔru
il cane nostro/vostro/loro
la ˈkasa ˈmia/ˈtua/ˈsua li ˈkasɛ ˈmia/ˈtua/ˈsua
la casa mia/tua/sua
la ˈkasa ˈnɔʃʃa/ˈvɔʃʃa/ ˈlɔru li ˈkasɛ ˈnɔʃʃɛ/ˈvɔʃʃɛ/ ˈlɔru
la casa nostra/vostra/loro

8.2. Inflection -o/u, -a, -i, -e systems
8.2.1. Inflection -o/u, -a, -i, -e systems
Example No. 24
a.
li ˈfɛmminɛ la ˈfɛmmina
la donna
ˈl aɲcɛ ˈl aŋka
l'anca
li ˈkruʃi la ˈkrɔʃɛ
la croce
(kwɛ)ɖɖɛ ˈfɛmminɛ (kwɛ)ɖɖa ˈfɛmmina
quella donna
(kwɛ)stɛ ˈfɛmminɛ (kwɛ)sta ˈfɛmmina
questa donna
ˈl aurɛ ˈfɛmminɛ ˈl aura ˈfɛmmina
l'altra donna
ɖɖɛ ˈbɛɖɖɛ ˈfɛmminɛ ɖɖa bˈbɛɖɖa ˈfɛmmina
quella bella donna
ɖɖɛ ˈfɛmminɛ ˈɛccɛ ɖɖa ˈfɛmmina ˈɛcca
quella donna vecchia
pikka/ ˈpicci ˈfɛmminɛ
poche donne
mutɛ ˈfɛmminɛ
molte donne
a'.
sɔntu ˈɛccɛ ɛ bˈbɛcca
è vecchia
sɔntu ˈkwɛɖɖɛ/ ˈkwɛstɛ ɛ kˈkwɛɖɖa/ kˈkwɛsta
è questa/quella
sɔntu ˈfɛmminɛ
sono donne
sɔntu ˈpicci/ ˈpikka
sono poche
sɔntu ˈmutɛ
sono molte
li sta bˈbɛʃu la sta bˈbɛʃu
la sta vedo
ˈl addʒu ˈistɛ ˈl addʒu ˈista
l'ho vista
b.
li ˈmaskuli lu ˈmaskulu
l'uomo
li ˈkani lu ˈkanɛ
il cane
kwiɖɖi ˈmaskuli kwiɖɖu ˈmaskulu
quell'uomo
kwisti ˈmaskuli kwistu ˈmaskulu
quest'uomo
l auri ˈmaskuli l autru ˈmaskulu
l'altro uomo
kwiɖɖi ˈbɛɖɖi ˈmaskuli ɖɖu ˈbɛɖɖu ˈmaskulu
il bell'uomo
kwiɖɖi ˈmaskuli ˈecci ɖɖu ˈmaskulu ˈɛccu
l'uomo vecchio
pikka ˈmaskuli
pochi uomini
muti ˈmaskuli
molti uomini
b'.
sɔntu ˈecci ɛ bˈbeccu
è vecchio
sɔntu ˈkwiɖɖi/ ˈkwisti ɛ kˈkwiɖɖu/ kˈkwistu
è questo/quello
sɔntu ˈmaskuli
sono uomini
sɔntu ˈpikka/ ˈpicci
sono pochi
li sta bˈbɛʃu lu sta bˈbɛʃu
lo sta vedo
ˈl addʒu ˈisti ˈl addʒu ˈistu
l'ho visto

8.3. Special treatment of kinship terms
Example No. 25
a.
ˈaddʒu ˈistu la ˈmamma/ lu ˈtata
ho visto la mamma/ il babbo
a ccaˈmatu lu ˈtata/ la ˈmamma
ha chiamato il babbo/ la mamma
a'.
ˈau a kˈkasa
vado a casa
b.
ˈaddʒu ˈistu ˈmammu-ma/ ˈsir-ma
ho visto mamma-mia/padre-mio
a caˈmatu ˈmamma-ta?
ha chiamato mamma-tua?
a ccaˈmatu ˈmamma-sa
ha chiamato mamma-sua
a ccaˈmatu ˈpatri-sa/ ˈsir-sa
ha chiamato padre-suo

Example No. 26
ˈsir-ma/-ta
padre-mio/tuo
ˈpaʈri-ma/-ta/-sa
padre-mio/-tuo/-suo
ˈmammu-ma
mamma-mia
ˈmamma-ta/-sa
mamma-tua/-sua
ˈfiɟɟu-ma li ˈfili ˈmia
figlio-mio – i figli miei
ˈfiɟɟu-ta li ˈfili ˈtua
figlio-tuo – i figli tuoi
ˈfiɟɟu-sa li ˈfili ˈsua
figlio-suo – i figli suoi
li fili ˈnwɛʃʃi
i figli nostri
li fili ˈvwɛʃʃi
i figli vostri
li fili ˈlɔru
i figli loro
ˈfiɟɟa-ma li ˈfiɟɟɛ ˈmia
figlia-mia – le figlie mie
ˈfiɟɟa-ta li ˈfiɟɟɛ tua
figlia-tua – le figlie tue
ˈfiɟɟa-sa li ˈfiɟɟɛ sua
figlia-sua' – le figlie sue
ˈsɔr-ma li ˈsɔru ˈmia
sorella-mia – le sorelle mie
ˈsɔr-da li ˈsɔru ˈtua
sorella-tua – le sorelle tue
ˈsɔr-sa li ˈsɔru ˈsua
sorella-sua – le sorelle sue
li sɔru ˈnɔʃʃɛ
le sorelle nostre
li sɔru ˈvɔʃʃɛ
le sorelle vostre
li sɔru ˈlɔru
le sorelle loro

8.3.4. Configurations that block the specialized treatment of the kinship term
Example No. 27
a.
lu ˈprima ˈfiɟɟu ˈtua
il primo figlio tuo
b.
ˈfiɟɟa-ta la ˈrandɛ
figlia-tua la grande
li ˈfili ˈmia ˈrandi
i figli miei grandi

Example No. 28
ˈl auru ˈfiɟɟu ˈtua
l'altro figlio tuo

Example No. 29
li trɛ fˈfili ˈmia
i tre figli miei

8.3.5. The partitive
Example No. 30
ɖɖa bˈbɛɖɖa di ˈsɔr-da
la bella di sorella-tua