| Copertino | |
| 2 | The Subject 2.2. The null subject parameter: introduction Example No. 1 i. ˈɛɲɲu ˈkraivengo domani
ii. sɔ bbiˈnuti aɲˈɲunisono venuti bambini
iii. tʃi ti ˈpjentsi ka ˈɛnɛchi (ti) pensi che viene? |
| 3 | The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination 3.2. Partial interrogatives introduced by the wh- conjunction 3.2.1. Partial interrogatives introduced by the wh- conjunction Example No. 2 3.3. Data on complementizers and their distributiontʃi(ŋ ka) ˈɛnɛ? chi che viene?
tʃe(ŋ ka) sta fˈfaʃi? che che stai fai?
nɔ sˈsattʃu ˈtʃi(ŋ ka) addʒu ccaˈmarɛ non so chi che ho chiamare
nɔ sˈsattʃu ˈtʃe(ŋ ka) addʒu fˈfarɛ non so cosa che ho fare Example No. 3 3.11. The subjunctive instead of the infinitive. The inflected infinitivea. m anu ˈtittu ka ˈkrai ˈɛnɛmi hanno detto che domani viene
ˈpɛntsu ka ˈɛnɛ ˈkrai penso che viene domani
sɔ bbisˈsutu ˈdɔpu ka si tturˈnatu sono uscito dopo che sei tornato
nɔ bˈbɛssu ka sta cˈcɔɛ non esco che sta piove(ndo)
b. ɛ kˈkwiɖɖu ka ˈeʃu ˈsɛmprɛè quello che vedo sempre
ka mi ˈcama ˈsɛmprɛ→che mi chiama sempre
ka nˈn addʒu ˈtati li ˈsɔrdi→che gli ho dati i soldi
ˈkwiɖɖu ka ɟˈɟɛ aˈmiku ˈmia quello, che è amico mio…
ˈtɛɲɲu cu lˈlibbri ka sˈsɔrdi ho più libri che soldi
c. tʃi ˈɛnɛ?chi viene?
ˈti-mmɛ tʃi ˈɛnɛ dimmi chi viene
nɔ sˈsattʃu tʃi ˈaddʒu ccaˈmarɛ non so chi ho chiamare
tʃi ɛra puˈtutu ˈl ɛra ˈfattu chi(=se) avessi potuto, l'avrei fatto
d. tʃɛ fˈfaʃi?cosa fai?
ˈti-mmɛ tʃɛ fˈfaʃi dimmi cosa fai
nɔ sˈsattʃu tʃe ˈaddʒu fˈfarɛ non so cosa ho fare
f. tʃi ɛra puˈtutu ˈl ɛra ˈfattuchi(=se) avevo potuto, l'avevo fatto Example No. 4 a. ˈiɖɖu ˈɔlɛ ku bˈbɛssɛlui vuole Prt esce(=uscire)
ˈau ku mˈmaɲdʒu ho Prt mangio(=da mangiare)
d. ˈaddʒu ʃirˈkatu ku dˈdɔrmuho cercato Prt dormo(=di dormire)
ˈiɖɖu sta bˈbaɛ ku mˈmaɲdʒa lui sta va Prt mangia(=a mangiare)
ˈiɖɖu a ɲtʃiɲˈɲatu ku mˈmaɲdʒa lui ha cominciato Prt mangia(=a mangiare)
e. ti sta dˈdiku ku llu ˈcamiti sta dico Prt lo chiami(=di chiamarlo)
ɛ kkutˈtɛntɛ ku dˈdɔrmɛ è contento Prt dorme(=di dormire) Example No. 5 a. lu ˈpɔttsu caˈmarɛlo posso chiamare
b. lu ˈɛtɛ turˈmirɛlo vede dormire
c. ˈiɖɖu lu ˈfaʃɛ turˈmirɛlui lo fa dormire Example No. 6 ɛ mˈmɛɟɟu ˈiɖɖu ku bˈbɛssɛ è meglio lui che esce
ˈiɖɖu ˈɔlɛ jɔ ku bˈbɛssu lui vuole io Prt esco
ˈiɖɖu lu ˈfaʃɛ ku dˈdɔrmɛ lui lo fa Prt dorme
ˈaddʒu ˈdittu ˈiɖɖʊ ku si ni ˈɲaɛ ho detto lui Prt se ne va Example No. 7 ˈiɖɖu ˈtiʃɛ ka jɔ ˈtɔrmu ˈmutu lui dice che io dormo molto
ˈpɛntsu ka lu ˈcamu penso che lo chiamo
ˈiɖɖu ɛ kkutˈtɛntɛ ka ˈjɔ nɔ sta dˈdɔrmu lui è contento che io non sta dormo
ti prɔˈmɛttu ka ˈɛɲɲu ti prometto che vengo
ka nɔn tʃi ˈɛɲɲu→che non ci vengo Example No. 8 ti sta dˈdiku ku nullu ˈcami ti sta dico Prt non lo chiami
ɛ kkutˈtɛntɛ ku nɔ dˈdɔrmɛ è contento Prt non dorme
ɛ mˈmɛɟɟu ˈiɖɖu ku nɔ bˈbɛssɛ/a è meglio lui Prt non esce/esca Example No. 9 3.12. Aspectual constructions with finite verbsuˈliamu ku llu faˈtʃimu volevamo Prt lo facciamo
sɔ bbisˈsutu prima ku bˈbjɛni sono uscito prima Prt vieni 3.12.2. Aspectual constructions with finite verbs Example No. 10 a. sta bˈbɛɲɲusta vengo
sta bˈbjɛni sta vieni
sta bˈbɛnɛ sta viene
sta bbiˈnimu sta veniamo
sta bbiˈniti sta venite
sta ˈbbɛninu sta vengono
ti sta risˈpɔnnu ti sta rispondo
ti sta rispunˈnia ti sta rispondevo
ˈiɖɖu sta bˈbɛssɛ lui sta esce
mi sta bˈbɛtɛ mi sta vede
si nni sta bˈbaɛ se ne sta va
sta bˈbaɛ mˈmaɲdʒa sta va mangia
b. sta bˈbaɛ ku ˈmaɲdʒasta va che mangia |
| 4 | The Object 4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive Example No. 11 4.3. Systems of reflexive inflectioni. aɖˈɖai si ˈtɔrmɛ bˈbuɛnulà si dorme bene
s a sˈsempre turˈmutu bˈbuɛnu si ha sempre dormito bene
ii. a. ˈiɖɖu si ˈɛtɛ pasˈsarɛ ˈsɛmprɛlui si vede passare sempre
ˈiɖɖi si ˈɛtinu pasˈsarɛ ˈsɛmprɛ loro si vedono passare sempre
b. ˈiɖɖu si lu kˈkattalui se lo compra
c. ˈiɖɖu si ni kˈkatta ˈtrɛtɛlui se ne compra tre
g. (a ˈiɖɖu si ni ˈtanu ˈmuti)a lui se ne danno molti Example No. 12 4.5. The use of "ne" instead of dative in nexuses with accusative/partitivemi lˈlau
ti lˈlai
si lˈla
ni lˈlamu
bi lˈlati
si lˈlanu 4.5.2. The use of "ne" instead of dative in nexuses with accusative/partitive Example No. 13 b. ˈiɖɖu lu/ la/ li ˈɛtɛlui lo/la/li-le vede
c. ˈiɖɖu mi ˈtaɛ ˈkwistului mi dà questo, etc.
ti ˈtaɛ ˈkwistu
ni ˈtaɛ ˈkwistu
ni ˈtaɛ ˈkwistu
bi ˈtaɛ ˈkwistu
d. ˈiɖɖu mi lu ˈtaɛlui me lo dà, etc.
ti lu ˈtaɛ
ni lu ˈtaɛ
ni lu ˈtaɛ
bi lu ˈtaɛ
ni li ˈtaeɛ ne (=glie/ce) li/le dà
e. ˈiɖɖu mi ni ˈtaɛ trɛtɛlui me ne dà tre
ni li ˈtaɛ trɛtɛ ne gli dà tre
ni li ˈtaɛ trɛtɛ ne gli (=ci) dà tre
bi ni ˈtaɛ trɛtɛ ve ne dà tre
f. jɔ lu ˈmɛntuio (ce) lo metto |
| 5 | The Auxiliary 5.1. Parameters related to the structure and agreement of the participle 5.1.2. Parameters related to the structure and agreement of the participle Example No. 14 5.3. Auxiliary selection, participle agreement, and interactions with "si"imu ˈla:tɛ/ˈla:tu li rˈrɔbbɛ abbiamo lavate/lavato i panni Example No. 15 5.10. The existential construction and locative inaccusative constructionsa. m addʒu llaˈvatu/llaˈvatami ho lavato/lavata, etc.
t a llaˈvatu/llaˈvata
(ˈiɖɖu) s a llaˈvatu
(ˈɛɖɖa) s a llaˈvata
n imu llaˈvati/llaˈvatɛ
b iti llaˈvati/llaˈvatɛ
s anu llaˈvati/llaˈvatɛ
b. s a bbruˈʃatu la ˈkarnɛsi ha bruciato la carne
s a ddiʃʃiˈtatu (pi llu riˈmɔrɛ) si ha svegliato(per il runore)
s a ppinˈtutu si ha pentito
s a ssitˈtatu/a si ha seduto/ seduta
s anu muɖˈɖati/e si hanno bagnati/ bagnate
c. so mmuɖˈɖati/esono bagnati/ bagnate
ɛ ppinˈtutu è pentito
ɟɛ ddiʃˈʃitatu è sveglio
stae diʃˈʃitatu sta sveglio
stae sitˈtatu/a sta seduto/a
d. sɔ bbiˈnutu/asono venuto/a
si bbiˈnutu
ɛ bbiˈnutu
simu iˈnuti
siti iˈnuti
sɔ bbiˈnuti
ɛra iˈnutu era venuto
ˈɛranu iˈnuti erano venuti
addʒu turˈmutu ho dormito, etc.
a turˈmutu
a ddurˈmutu
imu turˈmutu
iti turˈmutu
anu turˈmutu
ia turˈmutu aveva dormito
ˈianu turˈmutu avevano dormito Example No. 16 ɲtʃi ˈsɔntu aɲˈɲuni/ li aɲˈɲuni ci sono bambini/ i bambini |
| 6 | Negation and Adverbs 6.1. Three types of sentential negation Example No. 17 nu ˈaddʒu caˈmatu ˈtʃɛɖɖi non ho chiamato nessuno Example No. 18 6.3. Position of the adverb in relation to the participlenu lˈl addʒu ˈvistu ˈtʃui non lo ho visto più 6.3.4. Position of the adverb in relation to the participle Example No. 19 nu ll addʒu ˈvistu ˈtʃui non lo ho visto più |
| 7 | Aspectual and Modal Structures 7.2. Imperative and negative imperative Example No. 20 a.-ii. ˈcama ˈkwiɖɖuchiama quello
ˈcama-lu/la/li/lɛ chiama-lo/la/li/le
ˈta-mmi-lu/la/li/lɛ ˈda-mme-lo/la/li/le
iv. caˈmamuluchiamiamo-lo
v. caˈmati-luˈchiamate-lo
a' ii. nu-llu/lla caˈmarɛ non lo/ la chiamare
nu mmi lu/ la ˈtarɛ→ˈnon me lo/la dare
iv. nu llu caˈmamunon lo chiamiamo
v. nu-llu caˈmatinon lo chiamate
b. lu/ la/ li/ lɛ ˈɛtɛlo/ la/ li/ le vede |
| 8 | The Noun Phrase 8.1. The possessive 8.1.1. The possessive Example No. 21 b. la ˈkasa ˈmia ˈnɔala casa mia nuova
li trɛ kˈkasi ˈmia ˈnɔɛ le tre case mie nuove
li trɛ kˈkani ˈmia ˈniuri i tre cani miei neri
Example No. 22 li trɛ kˈkasɛ ˈmia le tre case mie
li trɛ kˈkani ˈmia i tre cani miei Example No. 23 8.2. Inflection -o/u, -a, -i, -e systemslu ˈkanɛ ˈmia/ˈtua/ˈsua li ˈkani ˈmia/ˈtua/ˈsua il cane mio/tuo/suo
lu ˈkanɛ ˈnwɛʃʃu/ˈvwɛʃʃu/ˈlɔru li ˈkani ˈnwɛʃʃi/ˈvwɛʃʃi/ ˈlɔru il cane nostro/vostro/loro
la ˈkasa ˈmia/ˈtua/ˈsua li ˈkasɛ ˈmia/ˈtua/ˈsua la casa mia/tua/sua
la ˈkasa ˈnɔʃʃa/ˈvɔʃʃa/ ˈlɔru li ˈkasɛ ˈnɔʃʃɛ/ˈvɔʃʃɛ/ ˈlɔru la casa nostra/vostra/loro 8.2.1. Inflection -o/u, -a, -i, -e systems Example No. 24 8.3. Special treatment of kinship termsa. li ˈfɛmminɛ la ˈfɛmminala donna
ˈl aɲcɛ ˈl aŋka l'anca
li ˈkruʃi la ˈkrɔʃɛ la croce
(kwɛ)ɖɖɛ ˈfɛmminɛ (kwɛ)ɖɖa ˈfɛmmina quella donna
(kwɛ)stɛ ˈfɛmminɛ (kwɛ)sta ˈfɛmmina questa donna
ˈl aurɛ ˈfɛmminɛ ˈl aura ˈfɛmmina l'altra donna
ɖɖɛ ˈbɛɖɖɛ ˈfɛmminɛ ɖɖa bˈbɛɖɖa ˈfɛmmina quella bella donna
ɖɖɛ ˈfɛmminɛ ˈɛccɛ ɖɖa ˈfɛmmina ˈɛcca quella donna vecchia
pikka/ ˈpicci ˈfɛmminɛ poche donne
mutɛ ˈfɛmminɛ molte donne
a'. sɔntu ˈɛccɛ ɛ bˈbɛccaè vecchia
sɔntu ˈkwɛɖɖɛ/ ˈkwɛstɛ ɛ kˈkwɛɖɖa/ kˈkwɛsta è questa/quella
sɔntu ˈfɛmminɛ sono donne
sɔntu ˈpicci/ ˈpikka sono poche
sɔntu ˈmutɛ sono molte
li sta bˈbɛʃu la sta bˈbɛʃu la sta vedo
ˈl addʒu ˈistɛ ˈl addʒu ˈista l'ho vista
b. li ˈmaskuli lu ˈmaskulul'uomo
li ˈkani lu ˈkanɛ il cane
kwiɖɖi ˈmaskuli kwiɖɖu ˈmaskulu quell'uomo
kwisti ˈmaskuli kwistu ˈmaskulu quest'uomo
l auri ˈmaskuli l autru ˈmaskulu l'altro uomo
kwiɖɖi ˈbɛɖɖi ˈmaskuli ɖɖu ˈbɛɖɖu ˈmaskulu il bell'uomo
kwiɖɖi ˈmaskuli ˈecci ɖɖu ˈmaskulu ˈɛccu l'uomo vecchio
pikka ˈmaskuli pochi uomini
muti ˈmaskuli molti uomini
b'. sɔntu ˈecci ɛ bˈbeccuè vecchio
sɔntu ˈkwiɖɖi/ ˈkwisti ɛ kˈkwiɖɖu/ kˈkwistu è questo/quello
sɔntu ˈmaskuli sono uomini
sɔntu ˈpikka/ ˈpicci sono pochi
li sta bˈbɛʃu lu sta bˈbɛʃu lo sta vedo
ˈl addʒu ˈisti ˈl addʒu ˈistu l'ho visto
Example No. 25 a. ˈaddʒu ˈistu la ˈmamma/ lu ˈtataho visto la mamma/ il babbo
a ccaˈmatu lu ˈtata/ la ˈmamma ha chiamato il babbo/ la mamma
a'. ˈau a kˈkasavado a casa
b. ˈaddʒu ˈistu ˈmammu-ma/ ˈsir-maho visto mamma-mia/padre-mio
a caˈmatu ˈmamma-ta? ha chiamato mamma-tua?
a ccaˈmatu ˈmamma-sa ha chiamato mamma-sua
a ccaˈmatu ˈpatri-sa/ ˈsir-sa ha chiamato padre-suo Example No. 26 8.3.4. Configurations that block the specialized treatment of the kinship termˈsir-ma/-ta padre-mio/tuo
ˈpaʈri-ma/-ta/-sa padre-mio/-tuo/-suo
ˈmammu-ma mamma-mia
ˈmamma-ta/-sa mamma-tua/-sua
ˈfiɟɟu-ma li ˈfili ˈmia figlio-mio – i figli miei
ˈfiɟɟu-ta li ˈfili ˈtua figlio-tuo – i figli tuoi
ˈfiɟɟu-sa li ˈfili ˈsua figlio-suo – i figli suoi
li fili ˈnwɛʃʃi i figli nostri
li fili ˈvwɛʃʃi i figli vostri
li fili ˈlɔru i figli loro
ˈfiɟɟa-ma li ˈfiɟɟɛ ˈmia figlia-mia – le figlie mie
ˈfiɟɟa-ta li ˈfiɟɟɛ tua figlia-tua – le figlie tue
ˈfiɟɟa-sa li ˈfiɟɟɛ sua figlia-sua' – le figlie sue
ˈsɔr-ma li ˈsɔru ˈmia sorella-mia – le sorelle mie
ˈsɔr-da li ˈsɔru ˈtua sorella-tua – le sorelle tue
ˈsɔr-sa li ˈsɔru ˈsua sorella-sua – le sorelle sue
li sɔru ˈnɔʃʃɛ le sorelle nostre
li sɔru ˈvɔʃʃɛ le sorelle vostre
li sɔru ˈlɔru le sorelle loro Example No. 27 a. lu ˈprima ˈfiɟɟu ˈtuail primo figlio tuo
b. ˈfiɟɟa-ta la ˈrandɛfiglia-tua la grande
li ˈfili ˈmia ˈrandi i figli miei grandi Example No. 28 ˈl auru ˈfiɟɟu ˈtua l'altro figlio tuo Example No. 29 8.3.5. The partitiveli trɛ fˈfili ˈmia i tre figli miei Example No. 30 ɖɖa bˈbɛɖɖa di ˈsɔr-da la bella di sorella-tua |