| Agnone | |
| 4 | The Object 4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive Example No. 1 4.3. Systems of reflexive inflectioni. ˈɛllə sə ˈðɔrmə ˈvuənəlà si dorme bene
ii. a. ˈissə sə ˈvaiðə ˈsɛmbrə pasˈsajəlui si vede sempre passare
ˈleurə sə ˈviðənə ˈsɛmbrə pasˈsajə loro si vedono sempre passare
b. sə r akˈkattase lo compra
c. sə n akˈkatta dˈdiwəse ne compra due
d. jə sə ˈdajə ˈsɛmbrə radˈdʒeunəgli si dà sempre ragione
f. tʃə sə ˈmettə lə ˈsɛələci si mette il sale
g. jə sə nə ˈdajə ˈtrɔppagli se ne dà troppa
h. tʃə sə nə ˈmettə ˈpikkaci se ne mette poca Example No. 2 4.4. Dative and accusative/partitive combinationsmə ˈlɛɐvə
tə ˈliəvə
sə ˈlɛɐva
tʃə laˈvɛɐmə
və laˈvɛɐtə
sə ˈlavanə 4.4.1. Dative and accusative/partitive combinations Example No. 3 b. mə / rə/ la/ rə/ lə / tʃə ˈvidənəmi/ lo/ la/ li/ le/ ci vedono
lə ˈsattʃə lo so
nə ˈtəŋgə ˈdiwə ne ho due
c. mə ˈdiənə ˈkeʃtəmi danno questo, etc.
tə ˈdiənə ˈkeʃtə
i ˈdiənə ˈkeʃtə
tʃə ˈdiənə ˈkeʃtə
və ˈdiənə ˈkeʃtə
d. mə lə ˈdiənəme lo danno, etc.
tə lə ˈdiənə
i lə ˈdiənə
tʃə lə ˈdiənə
və lə ˈdiənə
e. mə nə ˈdiənə ˈdiwəme ne danno due, etc.
tə nə ˈdiənə ˈdiwə
i nə ˈdiənə ˈdiwə
tʃə nə ˈdiənə ˈdiwə
və nə ˈdiənə ˈdiwə
f. tʃə lə ˈmettəce lo metto
tʃə mettə lə ˈsɛa:lə ci metto il sale |
| 5 | The Auxiliary 5.5. Choice of the auxiliary depending on person, tense and mood Example No. 4 a. ajə/so məˈniutə/ məˈniutaho/sono venuto/a
ʃi məˈniutə/ məˈniuta sei venuto/a
e məˈniutə/ məˈniuta è venuto/a
emə məˈniutə siamo venuti
e:tə məˈniutə siete venuti
enə/ so məˈniutə hanno/sono venuti
m ajə/mə sɔ laˈvɛɐtə mi ho/sono lavato
tə ʃi laˈvɛɐtə ti sei lavato
s e laˈvɛɐtə si è lavato
tʃ emə laˈvɛɐtə ci siamo lavati
v e:tə laˈvɛɐtə vi siete lavati
s enə/ sə so laˈvɛɐtə si hanno/ sono lavati
m ajə/mə so ˈmuɐssə/ ˈmɔssə mi ho/sono mosso/a
s e mˈmuɐssə/ mˈmɔssa si è mosso/a
tʃ emə ˈmuɐssə/ ˈmɔssə ci siamo mossi/e
s enə ˈmuɐssə/ ˈmɔssə si hanno mossi/e
ajə/so durˈmiutə ho/sono dormito
ʃi durˈmiutə sei dormito
a durˈmiutə ha dormito
emə durˈmiutə abbiamo dormito
e:tə durˈmiutə avete dormito
enə/ so durˈmiutə hanno/sono dormito
l ajə caˈmɛɐtə/ caˈmɛɐta l'ho chiamato/a
lə so caˈmɛɐtə lo sono chiamato
la so caˈmɛɐta la sono chiamata
lə ʃi caˈmɛɐtə lo sei chiamato
l a caˈmɛɐtə l'ha chiamato
l emə caˈmɛɐtə l'abbiamo chiamato
l etə caˈmɛɐtə l'avete chiamato
l enə/ lə so caˈmɛɐtə l'hanno/ lo sono chiamato
cf. so kkunˈdiəndəsono contento, etc.
ʃi kunˈdiəndə
a kkunˈdiəndə
semə kunˈdiəndə
se:tə kunˈdiəndə
so kkunˈdiəndə
l ajə a caˈmɛɐjə l'ho a chiamare, etc.
l i a caˈmɛɐjə
l en a caˈmɛɐjə
l em a caˈmɛɐjə
l et a caˈmɛɐjə
l en a caˈmɛɐjə
tiəŋgə ˈfɛɐmə… tengo fame
b. eva məˈniutə/ məˈniutaero venuto/a, etc.
ivə məˈniutə/ məˈniuta
eva məˈniutə/ məˈniuta
aˈvamə məˈniutə
aˈvatə məˈniutə
ˈevanə məˈniutə
eva durˈmiutə ero dormito, etc.
ivə durˈmiutə
eva durˈmiutə
aˈvamə durˈmiutə
aˈvatə durˈmiutə
ˈevanə durˈmiutə
m eva laˈvɛɐtə mi ero lavato, etc.
t ivə laˈvɛɐtə
s eva laˈvɛɐtə
tʃ aˈvamə laˈvɛɐtə
v aˈvatə laˈvɛɐtə
ˈs evanə laˈvɛɐtə
l eva caˈmɛɐtə l'ero chiamato, etc.
l ivə caˈmɛɐtə
l eva caˈmɛɐtə
l aˈvamə caˈmɛɐtə
l aˈvatə caˈmɛɐtə
ˈl evanə caˈmɛɐtə
cf. eva kunˈdiəndəero contento, etc.
ivə kunˈdiəndə
eva kunˈdiəndə
(s)aˈvamə kunˈdiəndə
(s)aˈva:tə kunˈdiəndə
ˈevanə kunˈdiəndə
l eva a caˈmɛɐjə l'ero a chiamare, etc.
l ivə a caˈmɛɐjə
l eva a caˈmɛɐjə
l aˈvamə/ l avaˈvamə a caˈmɛɐjə
l aˈvatə/ l avaˈvatə a caˈmɛɐjə
ˈl evanə a caˈmɛɐjə
c. fossə/ aˈvessə məˈniutə/ durˈmiutəfossi/avessi venuto/dormito
aˈviʃʃə məˈniutə/ durˈmiutə avessi venuto/dormito
aˈvessə məˈniutə/ durˈmiutə avesse venuto/dormito
avasˈsoimə məˈniutə/ durˈmiutə avessimo venuto/dormito
avasˈsoitə məˈniutə/ durˈmiutə aveste venuto/dormito
aˈvissərə məˈniutə/ durˈmiutə avessero venuto/dormito
mə fossə/ aˈvessə laˈvɛɐtə mi fossi/ avessi lavato
t aˈviʃʃə laˈvɛɐtə ti avessi lavato
s aˈvessə laˈvɛɐtə… si avesse lavato
l aˈvessə caˈmɛɐtə l'avessi chiamato, etc.
m aˈviʃʃə caˈmɛɐtə
l aˈvessə caˈmɛɐtə…
cf. fossə kunˈdiəndəfosse contento, etc.
fuʃʃə kunˈdiəndə
fossə kunˈdiəndə
fussəmə kunˈdiəndə
fuʃtə kunˈdiəndə
fussərə kunˈdiəndə
l aˈvessə a caˈmɛɐjə l'avessi a chiamare
l aˈviʃʃə a caˈmɛɐjə… l'avessi a chimare |
| 7 | Aspectual and Modal Structures 7.1. Position of the object clitic with the infinitive Example No. 5 a. t ajə ˈðittə də caˈma-rrəti ho detto di chiamar-lo
də nə rə caˈma→di non lo chiamare
c. ˈn ajə kə ttə ˈditʃərənon ho che tti dire
d. so mməˈniutə pə vəˈder-təsono venuto per veder-ti
mə nə so ˈjutə pə n tə vəˈdajə me ne sono andato per non ti vedere
e. mə ˈvɔ vəˈdajəmi vuole vedere |
| 8 | The Noun Phrase 8.1. The possessive 8.1.1. The possessive Example No. 6 8.3. Special treatment of kinship termsla kaˈmiʃa ˈmaja lə kaˈmoiʃə ˈmajə la camicia mia Example No. 7 8.3.4. Configurations that block the specialized treatment of the kinship termˈmamma mamma (=mia)
ˈmammə-ta mamma-tua
la ˈmamma la mamma (=sua)
ˈpatrə-mə padre-mio
ˈpatrə-tə padre-tuo
ru ˈpɔtrə il padre (=suo)
ˈfratə-mə rə ˈfrɛtə-mə fratello-mio – i fratelli-miei
ˈfrat-tə rə ˈfrɛt-tə fratello-tuo – i fratelli-tuoi
ru ˈfruɐtə rə ˈfriɐtə il fratello (=suo)
ˈsɔr-ma lə səˈrurə-mə sorella-mia – le sorelle-mie
ˈsɔr-da lə səˈrurə-tə sorella-tua – le sorelle-tue
la ˈseurə lə səˈriurə la sorella (=sua) Example No. 8 a. ˈsɔr-ma la ccu gˈgrɔssasorella-mia la più grande Example No. 9 ˈl ɛldrə ˈfriɐtə ˈmoja l'altro fratello mio
kəlˈl aldra ˈseurə ˈtaja quell'altra sorella tua Example No. 10 8.3.5. The partitiverə ddu ˈfriɐtə ˈmoja i due fratelli miei Example No. 11 nu ˈfruɐtə də rə ˈmoja un fratello del mio
na ˈseura də lə ˈmoja una sorella della mia |