| S.Fedele Intelvi | |
| 2 | The Subject 2.3. Subject clitics: paradigms Example No. 1 2.5. Additional evidence regarding the position of subject cliticsˈdɔrmi u durˈmi:
ta ˈdɔrmat t e durˈmi:
al/la ˈdɔrma l a durˈmi:
ˈdɔrmum em durˈmi:
ˈdɔrmuf i: durˈmi:
i ˈdɔrma i a durˈmi:
a l ˈpjø:f l a pjuˈy 2.5.1. Additional evidence regarding the position of subject clitics Example No. 2 2.8. Verb inflectionˈmaɲdʒi e ˈbeʋi mangio e bevo, etc.
ta ˈmaɲdʒat e ta ˈbeʋat
a l ˈmaɲdʒa e a l ˈbe:f
ˈmaɲdʒʊm e ˈbeʋʊm
ˈmaɲdʊf e ˈbeʋʊf
i ˈmaɲdʒa e i ˈbe:f
a l ˈpjøf e a l ˈfjɔka ClS piove e ClS nevica Example No. 3 durˈmiv-uf dormivate Example No. 4 2.8.1. Verb inflection in the third personta ˈðɔrm-at ClS dormi Example No. 5 a. ma (sa) ˈlavimi (si) lavo, etc.
ta sa ˈlavat
al sa ˈlava
sa ˈlavum
sa ˈlavuf
i sa ˈlava
ˈdɔrmi dormo, etc.
ta ˈdɔrmat
al/la ˈdɔrma
ˈdɔrmum
ˈdɔrmuf
i ˈdɔrma
durˈmivi dormivo, etc.
ta durˈmivat
al/ la durˈmiva
durˈmivum
durˈmivuf
i durˈmiva |
| 3 | The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination 3.1. Inversion of the subject clitic in interrogatives: presentation of data Example No. 6 3.2. Other cases of complementary distribution between complementizer and verb in Cˈdɔrmi (ˈpɔd-i durˈmi?) posso-ClS dormire?
ta ˈdɔrmat a ˈdɔrma-t?
al/la ˈdɔrma a ˈdɔrma-l/-la?
ˈdɔrmum ˈdɔrmum?
ˈdɔrmʊf a ˈdɔrmʊf?
i ˈdɔrma a ˈdɔrma-i?
a l ˈpjø:f (a) ˈpjøv-al? ClS piove-ClS? 3.2.2. Other cases of complementary distribution between complementizer and verb in C Example No. 7 a. alˈmeŋ pjyˈes-al!almeno piovesse-ClS
alˈmeŋ veˈɲes-al almeno venisse-ClS Example No. 8 3.6. Verb inflection and clitic in interrogative inversion contextsa. al ˈsu ˈmiŋa nˈdu al ˈvalo so mica dove ClS va
kwant al ˈveŋ quando ClS viene
ki ke ˈveŋ chi che viene Example No. 9 3.6.1. Other interactions between subject clitic and verb inflectiona. ta ˈðɔrmat (a) ˈdɔrmat?ClS dormi-ClS? Example No. 10 3.7. Theory of wh-movement and the wh-in-situ parametera. a ˈdɔrmuf a ˈdɔrmuf?ClS dormite?
durˈmivuf durˈmivuf? dormivate? Example No. 11 3.10. Relative clausesa. ˈkusa/ kuˈsɛ ˈfa:-l?cosa fa-ClS?
ˈkuma l a-l ˈfai? come l'ha-ClS fatto?
c. sa ˈfa:-l kuˈsɛ?cosa fa-ClS cosa?
kus a-l ˈvist kuˈsɛ? cosa ha-ClS visto cosa?
(inˈdu) ɛ-l ˈnai nduˈɛ? dove è-ClS andato dove?
ˈkuma l a-l ˈfai kuˈmɛ? come l'ha-ClS fatto come? Example No. 12 a. i ɛ ˈkwi: ke ma ˈtʃama ˈsemprʊClS sono quelli che mi chiama sempre
b. i ma ˈtʃama ˈsemprʊClS mi chiamano sempre |
| 4 | The Object 4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive Example No. 13 4.3. Systems of reflexive inflectioni. sa ˈdɔrma ˈbe:(?)si dorme bene(?)
sa peˈtʃenat? si (=ti) pettini(?)
sa peˈtʃenum? si (=ci) pettiniamo(?)
ii. a. al sa ˈve:d ˈsemproClS si vede sempre
i sa ˈve:d ˈsempro ClS si vedono sempre
b. al sa la ˈkumpraClS se la compra
c. i sa n a ˈkrumpa: triClS se ne comprano tre
e. va sa/sa va kuˈɲos ˈbe:vi si/ si vi conosce bene
ma sa kuˈɲosi ˈbe: mi vi conosce bene
f. ga sa/ sa ga ˈpasaci si/si ci passa
g. ga sa na ˈda ˈsemprogli se ne dà sempre
ga n sa (n) ˈda ˈsempro gliene si (ne) dà sempre
h. ga sa na ˈmet de:nt ˈta:ntci se ne mette dentro tanto
ga n sa (n) ˈmet de:nt ˈta:nt ce se si (ne) mette dentro tanto Example No. 14 ma (sa) ˈlavi
ta sa ˈlavat
al sa ˈlava
sa ˈlavum
sa ˈlavuf
i sa ˈlava |
| 5 | The Auxiliary 5.3. Auxiliary selection, participle agreement, and interactions with "si" Example No. 15 5.4. Interactions between auxiliary and lexicalization of the reflexive clitics a ˈsempro dorˈmi: ˈbe: si ha sempre dormito bene Example No. 16 a. ma sum laˈva:mi sono lavato
ta se: laˈva: ClS sei lavato
al ts a laˈva: ClS si ha lavato
la s a laˈvada ClS si ha lavata
a sem laˈva: ClS siamo lavati
a si laˈva: ClS siete lavati
i s a laˈva: ClS si hanno lavati
ma sevi laˈva: mi ero lavato
ta sevat laˈva: ClS eri lavato
al s eva laˈva: ClS si era lavato
a sevum laˈva: ClS eravamo lavati
a sevuv laˈva: ClS eravate lavati
i s eva laˈva: ClS si erano lavati
cf. ma (sa) ˈlavimi si lavo, etc.
ta sa ˈlavat
al sa ˈlava
sa ˈlavum
sa ˈlavuf
i sa ˈlava
d. sum viˈɲy:sono venuto, etc.
ta se: viˈɲy:
l ɛ viˈɲy:/viˈɲyda
sem viˈɲy:
si viˈɲy:
i ɛ viˈɲy:
u durˈmi: ho dormito, etc.
t e durˈmi:
l a: durˈmi:
em durˈmi:
i: durˈmi:
i a durˈmi:
sevi viˈɲy eri venuto, etc.
ta sevat viˈɲy
l eva viˈɲy
a sevum viˈɲy
a sevuv viˈɲy
i eva viˈɲy
evi durˈmi: avevi dormito, etc.
t evat durˈmi:
l eva durˈmi:
evum durˈmi:
evuv durˈmi:
i eva durˈmi: |
| 6 | Negation and Adverbs 6.1. Three types of sentential negation Example No. 17 6.2. Position of adverbial negationu miŋa durˈmi: ho mica dormito
mi al ˈvedi ˈmiŋa io lo vedo mica Example No. 18 6.3. Analysis of the dataa. al dɔrma ˈmiŋaClS dorme mica
ˈmai→mai
ˈpy→più
ʒoˈmɔ ˈpy→già più
(miŋa) nɛˈmɔ→(mica) non ancora
miŋa ˈsempru→mica sempre
miŋa ˈbe:→mica bene
miŋa ˈta:nt→mica tanto
b. l a miŋa durˈmi:ClS ha mica dormito
py→più
(prɔpi) mai→(proprio) mai
(miŋa) nɛˈmɔ→(mica) nonancora
miŋa ʒoˈmɔ→mica già
miŋa ˈsempru→mica sempre
c. al be:v ˈmiŋa ˈviŋClS beve mica vino
l a miŋa beˈvy: ˈviŋ ClS ha mica bevuto vino Example No. 19 6.4. Position of sentential negation adverb with respect to the infinitivei ɛ (ʒoˈmɔ/ sempru) viˈɲy: ˈtytʃ ClS sono (già/ sempre) venuti tutti Example No. 20 6.5. Co-occurrence of negative adverbs with other negative polarity items; negative adverb and partitivet u ˈdi da miŋa/py tʃaˈma-l ti ho detto di mica/ più chiamar-lo
l ɛ mei miŋa/py/mai tʃaˈma-l ClS è meglio mica/ più/ mai chiamar-lo
sʊm ˈnai ˈvia par miŋa veˈde-l sono andato via per mica veder-lo Example No. 21 a. al ˈmaɲdʒa naˈɣotClS mangia nulla
b. a durˈmi: niˈsyŋha dormito nessuno
u ˈvist (py) niˈsyŋ ho visto (più) nessuno
l a maɲˈdʒa naˈɣot ClS ha mangiato nessuno |
| 7 | Aspectual and Modal Structures 7.1. Position of the object clitic with the infinitive Example No. 22 7.2. Imperative and negative imperativea. t u ˈdi da (ˈmiŋa) tʃaˈma-lti ho detto di (mica) chiamar-lo
b. l ɛ ˈmei (miŋa) tʃaˈma-lClS è meglio (mica) chiamar-lo
c. al su ˈmiŋa kuˈsɛ ˈdi-tlo so mica cosa dir-ti
d. sʊm veˈɲy par veˈde-lsono venuto per veder-lo
sʊm ˈnai ˈvia par miŋa veˈde-l sono andato via per mica veder-lo
e. ˈvøri (miŋa) veˈde-lvoglio (mica) veder-lo Example No. 23 a.-ii. ˈtʃama-lchiama-lo
iv. tʃaˈmem-alchiamiamo-lo
v. tʃaˈme:-lchiamate-lo
a'. ii. ˈtʃama-l ˈmiŋa chiama-lo mica
iv. tʃaˈmem-al ˈmiŋachiamiamo-lo mica
v. tʃaˈme:-l ˈmiŋachiamate-lo mica |