S.Fedele Intelvi

back
S.Fedele Intelvi
Place: Centro Valle Intelvi
Province: Como
Region: Lombardia
Number of examples: 23
2The Subject
2.3. Subject clitics: paradigms
Example No. 1
ˈdɔrmi u durˈmi:
ta ˈdɔrmat t e durˈmi:
al/la ˈdɔrma l a durˈmi:
ˈdɔrmum em durˈmi:
ˈdɔrmuf i: durˈmi:
i ˈdɔrma i a durˈmi:
a l ˈpjø:f l a pjuˈy

2.5. Additional evidence regarding the position of subject clitics
2.5.1. Additional evidence regarding the position of subject clitics
Example No. 2
ˈmaɲdʒi e ˈbeʋi
mangio e bevo, etc.
ta ˈmaɲdʒat e ta ˈbeʋat
a l ˈmaɲdʒa e a l ˈbe:f
ˈmaɲdʒʊm e ˈbeʋʊm
ˈmaɲdʊf e ˈbeʋʊf
i ˈmaɲdʒa e i ˈbe:f
a l ˈpjøf e a l ˈfjɔka
ClS piove e ClS nevica

2.8. Verb inflection
Example No. 3
durˈmiv-uf
dormivate

Example No. 4
ta ˈðɔrm-at
ClS dormi

2.8.1. Verb inflection in the third person
Example No. 5
a.
ma (sa) ˈlavi
mi (si) lavo, etc.
ta sa ˈlavat
al sa ˈlava
sa ˈlavum
sa ˈlavuf
i sa ˈlava
ˈdɔrmi
dormo, etc.
ta ˈdɔrmat
al/la ˈdɔrma
ˈdɔrmum
ˈdɔrmuf
i ˈdɔrma
durˈmivi
dormivo, etc.
ta durˈmivat
al/ la durˈmiva
durˈmivum
durˈmivuf
i durˈmiva

3The Structure of the Complementizer: Interrogative, Relative Clauses, and Aspects of Subordination
3.1. Inversion of the subject clitic in interrogatives: presentation of data
Example No. 6
ˈdɔrmi (ˈpɔd-i durˈmi?)
posso-ClS dormire?
ta ˈdɔrmat a ˈdɔrma-t?
al/la ˈdɔrma a ˈdɔrma-l/-la?
ˈdɔrmum ˈdɔrmum?
ˈdɔrmʊf a ˈdɔrmʊf?
i ˈdɔrma a ˈdɔrma-i?
a l ˈpjø:f (a) ˈpjøv-al?
ClS piove-ClS?

3.2. Other cases of complementary distribution between complementizer and verb in C
3.2.2. Other cases of complementary distribution between complementizer and verb in C
Example No. 7
a.
alˈmeŋ pjyˈes-al!
almeno piovesse-ClS
alˈmeŋ veˈɲes-al
almeno venisse-ClS

Example No. 8
a.
al ˈsu ˈmiŋa nˈdu al ˈva
lo so mica dove ClS va
kwant al ˈveŋ
quando ClS viene
ki ke ˈveŋ
chi che viene

3.6. Verb inflection and clitic in interrogative inversion contexts
Example No. 9
a.
ta ˈðɔrmat (a) ˈdɔrmat?
ClS dormi-ClS?

3.6.1. Other interactions between subject clitic and verb inflection
Example No. 10
a.
a ˈdɔrmuf a ˈdɔrmuf?
ClS dormite?
durˈmivuf durˈmivuf?
dormivate?

3.7. Theory of wh-movement and the wh-in-situ parameter
Example No. 11
a.
ˈkusa/ kuˈsɛ ˈfa:-l?
cosa fa-ClS?
ˈkuma l a-l ˈfai?
come l'ha-ClS fatto?
c.
sa ˈfa:-l kuˈsɛ?
cosa fa-ClS cosa?
kus a-l ˈvist kuˈsɛ?
cosa ha-ClS visto cosa?
(inˈdu) ɛ-l ˈnai nduˈɛ?
dove è-ClS andato dove?
ˈkuma l a-l ˈfai kuˈmɛ?
come l'ha-ClS fatto come?

3.10. Relative clauses
Example No. 12
a.
i ɛ ˈkwi: ke ma ˈtʃama ˈsemprʊ
ClS sono quelli che mi chiama sempre
b.
i ma ˈtʃama ˈsemprʊ
ClS mi chiamano sempre

4The Object
4.2. The order of the clitic string with respect to impersonal/reflexive
Example No. 13
i.
sa ˈdɔrma ˈbe:(?)
si dorme bene(?)
sa peˈtʃenat?
si (=ti) pettini(?)
sa peˈtʃenum?
si (=ci) pettiniamo(?)
ii.
a. al sa ˈve:d ˈsempro
ClS si vede sempre
i sa ˈve:d ˈsempro
ClS si vedono sempre
b.
al sa la ˈkumpra
ClS se la compra
c.
i sa n a ˈkrumpa: tri
ClS se ne comprano tre
e.
va sa/sa va kuˈɲos ˈbe:
vi si/ si vi conosce bene
ma sa kuˈɲosi ˈbe:
mi vi conosce bene
f.
ga sa/ sa ga ˈpasa
ci si/si ci passa
g.
ga sa na ˈda ˈsempro
gli se ne dà sempre
ga n sa (n) ˈda ˈsempro
gliene si (ne) dà sempre
h.
ga sa na ˈmet de:nt ˈta:nt
ci se ne mette dentro tanto
ga n sa (n) ˈmet de:nt ˈta:nt
ce se si (ne) mette dentro tanto

4.3. Systems of reflexive inflection
Example No. 14
ma (sa) ˈlavi
ta sa ˈlavat
al sa ˈlava
sa ˈlavum
sa ˈlavuf
i sa ˈlava

5The Auxiliary
5.3. Auxiliary selection, participle agreement, and interactions with "si"
Example No. 15
s a ˈsempro dorˈmi: ˈbe:
si ha sempre dormito bene

5.4. Interactions between auxiliary and lexicalization of the reflexive clitic
Example No. 16
a.
ma sum laˈva:
mi sono lavato
ta se: laˈva:
ClS sei lavato
al ts a laˈva:
ClS si ha lavato
la s a laˈvada
ClS si ha lavata
a sem laˈva:
ClS siamo lavati
a si laˈva:
ClS siete lavati
i s a laˈva:
ClS si hanno lavati
ma sevi laˈva:
mi ero lavato
ta sevat laˈva:
ClS eri lavato
al s eva laˈva:
ClS si era lavato
a sevum laˈva:
ClS eravamo lavati
a sevuv laˈva:
ClS eravate lavati
i s eva laˈva:
ClS si erano lavati
cf.
ma (sa) ˈlavi
mi si lavo, etc.
ta sa ˈlavat
al sa ˈlava
sa ˈlavum
sa ˈlavuf
i sa ˈlava
d.
sum viˈɲy:
sono venuto, etc.
ta se: viˈɲy:
l ɛ viˈɲy:/viˈɲyda
sem viˈɲy:
si viˈɲy:
i ɛ viˈɲy:
u durˈmi:
ho dormito, etc.
t e durˈmi:
l a: durˈmi:
em durˈmi:
i: durˈmi:
i a durˈmi:
sevi viˈɲy
eri venuto, etc.
ta sevat viˈɲy
l eva viˈɲy
a sevum viˈɲy
a sevuv viˈɲy
i eva viˈɲy
evi durˈmi:
avevi dormito, etc.
t evat durˈmi:
l eva durˈmi:
evum durˈmi:
evuv durˈmi:
i eva durˈmi:

6Negation and Adverbs
6.1. Three types of sentential negation
Example No. 17
u miŋa durˈmi:
ho mica dormito
mi al ˈvedi ˈmiŋa
io lo vedo mica

6.2. Position of adverbial negation
Example No. 18
a.
al dɔrma ˈmiŋa
ClS dorme mica
ˈmai→mai
ˈpy→più
ʒoˈmɔ ˈpy→già più
(miŋa) nɛˈmɔ→(mica) non ancora
miŋa ˈsempru→mica sempre
miŋa ˈbe:→mica bene
miŋa ˈta:nt→mica tanto
b.
l a miŋa durˈmi:
ClS ha mica dormito
py→più
(prɔpi) mai→(proprio) mai
(miŋa) nɛˈmɔ→(mica) nonancora
miŋa ʒoˈmɔ→mica già
miŋa ˈsempru→mica sempre
c.
al be:v ˈmiŋa ˈviŋ
ClS beve mica vino
l a miŋa beˈvy: ˈviŋ
ClS ha mica bevuto vino

6.3. Analysis of the data
Example No. 19
i ɛ (ʒoˈmɔ/ sempru) viˈɲy: ˈtytʃ
ClS sono (già/ sempre) venuti tutti

6.4. Position of sentential negation adverb with respect to the infinitive
Example No. 20
t u ˈdi da miŋa/py tʃaˈma-l
ti ho detto di mica/ più chiamar-lo
l ɛ mei miŋa/py/mai tʃaˈma-l
ClS è meglio mica/ più/ mai chiamar-lo
sʊm ˈnai ˈvia par miŋa veˈde-l
sono andato via per mica veder-lo

6.5. Co-occurrence of negative adverbs with other negative polarity items; negative adverb and partitive
Example No. 21
a.
al ˈmaɲdʒa naˈɣot
ClS mangia nulla
b.
a durˈmi: niˈsyŋ
ha dormito nessuno
u ˈvist (py) niˈsyŋ
ho visto (più) nessuno
l a maɲˈdʒa naˈɣot
ClS ha mangiato nessuno

7Aspectual and Modal Structures
7.1. Position of the object clitic with the infinitive
Example No. 22
a.
t u ˈdi da (ˈmiŋa) tʃaˈma-l
ti ho detto di (mica) chiamar-lo
b.
l ɛ ˈmei (miŋa) tʃaˈma-l
ClS è meglio (mica) chiamar-lo
c.
al su ˈmiŋa kuˈsɛ ˈdi-t
lo so mica cosa dir-ti
d.
sʊm veˈɲy par veˈde-l
sono venuto per veder-lo
sʊm ˈnai ˈvia par miŋa veˈde-l
sono andato via per mica veder-lo
e.
ˈvøri (miŋa) veˈde-l
voglio (mica) veder-lo

7.2. Imperative and negative imperative
Example No. 23
a.-ii.
ˈtʃama-l
chiama-lo
iv.
tʃaˈmem-al
chiamiamo-lo
v.
tʃaˈme:-l
chiamate-lo
a'. ii. ˈtʃama-l ˈmiŋa
chiama-lo mica
iv.
tʃaˈmem-al ˈmiŋa
chiamiamo-lo mica
v.
tʃaˈme:-l ˈmiŋa
chiamate-lo mica